Ioan Paul al II-lea, promotor al speranţei

În pragul mileniului al II-lea, când avea doar ceva peste douăzeci de ani de pontificat, papa Ioan Paul al II-lea întreprinsese deja 84 de pelerinaje în afara Italiei şi 134 de vizite pastorale în Italia, parcurgând peste un milion de kilometri, sau de două ori distanţa pământ şi lună. În cele 720 de zile de pelerinaje din afara Romei, a ţinut 3.078 de cuvântări şi predici, vorbind în faţa a sute de milioane de oameni, femei, copii, direct sau prin intermediul televiziunii şi radioului. Nimeni din întreaga istorie universală nu a vorbit în faţa unui număr atât de mare de oameni, în atât de diferite medii culturale. A făcut peste 700 de vizite pastorale în Roma, la închisori, universităţi, institute şi aşezăminte religioase, în seminarii, creşe, spitale şi a vizitat 274 din cele 325 de parohii ale diecezei sale.

În douăzeci de ani a creat un magisteriu ce a inclus 13 enciclice, nouă constituţii apostolice, 33 de scrisori apostolice, 15 scrisori particulare către persoane şi grupuri de persoane, nouă exortaţii apostolice postsinodale, 600 de cuvântări cu episcopii veniţi ad limina şi mii de discursuri la audienţele generale. Insegnamenti di Giovanni Paulo II, scrierile sale de învăţătură, se întind pe trei metri liniari de bibliotecă. Ioan Paul al II-lea a fost responsabil şi pentru promulgarea a două noi coduri de legi, precum şi a Catehismului Bisericii Catolice, primul de acest gen din ultimii 400 de ani. În 144 de ceremonii de celebrare a beatificat 798 de oameni, bărbaţi şi femei, şi a canonizat 248 de sfinţi noi.

Între octombrie 1978 şi octombrie 1998 a ţinut 877 de audienţe generale, la care au asistat 13.833.000 de oameni.

În şapte consistorii a creat 159 de noi cardinali şi a hirotonit 2.650 de episcopi.

În cei douăzeci de ani, Sfântul Scaun a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadori cu 64 de ţări şi a reluat relaţiile diplomatice cu alte şase ţări, ducând astfel la 168 numărul ţărilor cu care Sfântul Scaun are relaţii diplomatice depline.

Ioan Paul al II-lea a reorganizat Curia Romană în anul 1988, creând noi entităţi care să răspundă noilor necesităţi, printre care şi Fundaţia "Ioan Paul al II-lea" pentru Sahel (1984), Fundaţia "Populorum Progressio" pentru America Latină (1992) şi două Academii pontificale, Academia Vieţii şi Academia pentru Ştiinţe Sociale (1994). De asemenea, el a fost inspiratorul înfiinţării Institutului "Ioan Paul al II-lea" pentru studii privind căsătoria şi familia, în cadrul Universităţii Pontificale Laterane. În anul 1998, Institutul avea filiale în SUA, Mexic şi Spania. Influenţa acestor centre academice asupra teologiei morale catolice s-a simţit deja cu ocazia celebrării celor douăzeci de ani de pontificat, indicând faptul că această influenţă se va extinde în secolul al XXI-lea, cuprinzând şi teologia dogmatică, filozofică şi domeniile înrudite.

Pr. Anton Dancă (după Martor al speranţei de George Weigel)

lecturi: 21.