Iaşi: Sfinţirea bisericii armene

Sfinţirea bisericii armene "Sfânta Maria" din Iaşi, de către Sanctitatea sa Karekin al II-lea, catolicos şi patriarh suprem al tuturor armenilor a avut loc duminică, 26 octombrie 2008, ora 10.00, în prezenţa a numeroşi oaspeţi din ţară şi străinătate. Printre cei invitaţi la acest eveniment a fost şi PS Petru Gherghel.

Biserica armeană "Sfânta Maria" este cel mai vechi lăcaş de cult din Iaşi, fiind atestată din anul 1395. A fost renovată între anii 2005 şi 2008. Cu ocazia sfinţirii au mai participat ÎPS Dirayr Mardichian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preoţi, credincioşi armeni din mai multe localităţi din ţară, ministrul Finanţelor, membri ai administraţiei publice locale.

PS Petru Gherghel a participat cu o seară înainte, împreună cu PS Aurel Percă, şi la o recepţie ce a avut loc la sediul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind prezent şi Sanctitatea sa Karekin al II-lea. Acesta este în fruntea Bisericii Armene din anul 1999.

Biserica Armeană din România este condusă de ÎPS Dirayr Mardichian. Originar din Liban, a fost ales în anul 1960 ca primat al Eparhiei din România şi Bulgaria. Din anul 1980 este arhiepiscop cu reşedinţa în Bucureşti. Cultul armean este recunoscut de statul român în anul 1928, cu eparhie proprie. Eparhia stă sub autoritatea dogmatică şi canonică din Ecimiadzin (Armenia). Episcopia Armeană este condusă de un arhiepiscop, iar organul colectiv de conducere este congresul eparhial, format din şase laici şi şase clerici. În România, armenii sunt destul de puţini, cu doar câţiva preoţi şi câteva comunităţi, majoritatea în Bucureşti şi Constanţa. Comunitatea din Iaşi numără în jur de 200 de familii mixte, conducătorul comunităţii fiind dr. Zareh Nazaryan.

Centrul spiritual al armenilor din toată lumea este la Ecimiadzin, unde îşi are sediul patriarhul suprem. Pe teritoriul ţării noastre armenii s-au aşezat începând din secolele XI-XII. La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, numărul armenilor din Moldova a crescut, astfel că în anul 1401 domnitorul Alexandru cel Bun înfiinţează o Episcopie Armeană la Suceava.

Armenii aşezaţi în Transilvania încă din secolul al XI-lea s-au unit din punct de vedere religios cu Biserica Catolică. Ei sunt menţionaţi într-un document al regelui maghiar Ludovic al IV-lea, în anul 1281, figurând şi cu o mănăstire. Actualmente, catolicii armeni sunt grupaţi în Ordinariatul Armenilor Catolici din România, cu sediul la Gherla, al cărui administrator este arhiepiscopul de Alba-Iulia, Mons. Jakubinyi.

Biserica Armeană îşi fundamentează învăţătura de credinţă doar pe primele trei concilii ecumenice. Limba de cult este limba armeană literară veche, indiferent de ţară.

Liviu Crişmaru

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 26 octombrie: Iaşi: Sfinţirea bisericii armene şi 26 octombrie: Iaşi: Sfinţirea bisericii armene (FOCUS)

lecturi: 14.