Pelerinaj departe de ţară, dar aproape de Cristos

La iniţiativa pr. Daniel Mărtinaş, 23 de persoane din comunitatea română din Verona (Italia), au fost în pelerinaj pe urmele lui Cristos şi ale Mariei, în Ţara Sfântă, în perioada 8-15 mai 2008.

Intenţia pelerinajului a fost aceea de a-l cunoaşte mai bine pe Cristos, singurul în măsură să împlinească viaţa omului.

Este deja cunoscut faptul că Occidentul pentru mulţi reprezintă un miraj, un loc unde, dacă ajungi, vei fi fericit şi viaţa ţi se va împlini. S-a creat în mintea multora, din păcate, ideea că bunăstarea şi libertatea totală pe care o manifestă Occidentul sunt căi sigure prin care omul să poată fi cu adevărat fericit. Nevoile materiale şi necesitatea de a-şi construi un viitor mai sigur i-au determinat pe mulţi dintre conaţionalii noştri să se îndrepte spre ţările occidentale unde să poată câştiga mai bine. Încet-încet, s-a creat în mintea multora certitudinea că trebuie să se zbată pentru ca să rezolve problemele materiale şi economice, uitând de multe aspecte pozitive şi constructive care altădată stăteau la baza vieţii de zi cu zi. Cu alte cuvinte, ei trebuie să lucreze ca să investească, să fie ca nişte roboţi care nu fac altceva decât muncă şi casă. Şi când cineva vine cu o propunere de a investi şi în valori care rămân, aspecte care îmbogăţesc mintea şi sufletul omului, sunt puţini aceea care ştiu să aprecieze corect lucrurile.

În acest sens, am insistat mult în comunitatea noastră din Verona pentru ca cel puţin un număr apreciabil de persoane să înţeleagă că este un moment potrivit să se apropie mai mult de Cristos printr-un pelerinaj în Ţara Sfântă, investind ceea au câştigat cu sudoarea frunţii lor şi în construcţia unui templu spiritual în care să locuiască Dumnezeu.

Astfel un grup de 23 de persoane au pornit cu credinţă şi entuziasm pentru a-l descoperi mai bine pe Cristos şi pe mama sa, Maria, în locurile în care au locuit. Foarte important de precizat că nu a fost o vizită turistică, ci s-a subliniat importanţa comuniunii în rugăciune şi credinţă cu Isus Cristos şi cu Sfânta Fecioară Maria. Altfel spus, cuvântul lui Dumnezeu şi rugăciunea personală au constituit hrana spirituală şi preocuparea de fond a acestor opt zile petrecute pe tărâmul sfânt. Programul făcut de părintele Cristian Vacaru şi spiritul pe care l-a imprimat în sufletele pelerinilor dovedesc importanţa pe care o are un ghid pe acele meleaguri şi faptul că el îşi merită locul.

Voind să aflu care este impresia pe care o au pelerinii după ce au parcurs acest drum şi dacă s-a meritat investiţia, toţi mi-au răspuns că nici nu încape îndoială că o astfel de orientare a resurselor economice depăşeşte cu mult orice alt aspect din viaţă, fiind o experienţă de credinţă pe care o trăieşti o singură dată sau rareori. Dintre ei au fost şi câteva persoane care au ţinut să exprime în cuvinte trăirile avute pe parcursul pelerinajului.

Ioana Dancă afirmă că pentru ea a fost un moment de "trăire autentică, care a transformat inima mea, conştientizând autenticitatea umanităţii lui Cristos. Totul a fost ca o confuzie până în momentul când am văzut crucea. Momentul de pe Calvar, atunci când l-am vizitat, a fost hotărâtor pentru că i-am permis lui Dumnezeu să intre în inima mea pe care trebuia să o transforme".

La rândul său Iosif Bişog, un tată de familie, spune: "În primul rând mulţumim lui Dumnezeu care ne-a ajutat să ajungem pe locurile sfinte. De multe ori auzim la predici vorbindu-se despre realităţile credinţei, dar aici rămâi cu adevărat convins de faptul că în urmă cu 2000 de ani păşea şi trăia ca şi noi Fiul lui Dumnezeu făcut om. Sfatul pe care îl dau creştinilor este că se merită efortul de a ajunge pe locurile sfinte. Schimbă multe un pelerinaj făcut pe urmele lui Isus şi ale Mariei".

Un alt pelerin care a voit să adreseze un mesaj este Viorica Barticel: "Acest pelerinaj pe care l-am făcut în Ţara Sfântă m-a ajutat cu adevărat să-l cunosc mai bine pe Cristos, să mă apropii de el, să-i urmez exemplu pentru a fi mai atentă cu cei din jurul meu".

Cristian Mitrică spune: "Eu vreau să-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a dat posibilitatea să ajung pe aceste meleaguri sfinte. A lăsat în mine o bucurie care cu greu poate fi exprimată în cuvinte".

Sperăm ca acest pelerinaj să-şi fi atins scopul pentru cei care au participat, dar să fie şi un mesaj pentru alţii de a reflecta mai mult asupra priorităţilor pe care trebuie să le aibă în viaţa personală sau familiară. Toate lucrurile au importanţa lor, dar nimeni şi nimic nu este mai important pentru viaţa omului pe pământ decât numai Dumnezeu care a dovedit şi dovedeşte mereu iubire pentru toţi oamenii.

Pr. Daniel Martinaş

lecturi: 43.