Roman: Campus la Blaj

Un grup de tineri ai Parohiei "Isus, Bunul Pastor" din Roman au fost plecaţi împreună cu părintele paroh Francisc Fărcăşel în campus la Blaj în perioada 9-13 iulie 2007.

După ce am petrecut cinci zile minunate, ne-am decis să fim noi glasul care vesteşte mai departe frumuseţile ţării noastre. Poate ne vor urma şi alţii!

În dimineaţa zilei de 9 iulie, un grup de 39 de tineri, însoţiţi de părintele paroh, am pornit spre Blaj. Destinaţia ne-a intrigat pe toţi, Ardealul reprezentând încă pentru noi o necunoscută.

Ajunşi acolo, am constatat că suntem cazaţi în căminul seminarului Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolică. Acest lucru ne-a bucurat, căci aveam să cunoaştem mai multe despre ritul bizantin al Bisericii Catolice. Mai ales că preoţii de acolo, părintele Crişan şi părintele Fărcaş, pasionaţi de istoria locurilor, ne-au fost ghizi în itinerarul nostru.

Nici nu ne-am cazat bine, că am şi început expediţia noastră spre cunoaştere: am vizitat Câmpia Libertăţii din Blaj. La prima vedere o tarla nu deosebită de cele întâlnite şi prin satele moldoveneşti, locul flancat de statuile personalităţilor şcolii ardelene şi a perioadei paşoptiste devine impresionant la amintirea zilei de 15 mai 1848, când "reprezentanţii poporului român au rostit răspicat dorinţa arzătoare a realizării unităţii naţionale a statului naţional român, visul de aur al unor veacuri de suferinţă şi luptă, prin istoricele cuvinte: "Vrem să ne unim cu ţara!" (citat de pe monumentul ridicat pe Câmpia Libertăţii). Alte locuri din Blaj: catedrala greco-catolică, Palatul Cultural (fostul cinematograf, care a ars în întregime), Episcopia Greco-Catolică, mormintele episcopilor din Blaj, singurul ordin de măicuţe greco-catolice din România.

După ce ne-am obişnuit puţin cu locurile, miercuri am pornit spre un adevărat izvor de cultură: Sibiul. Poate din ignoranţă, poate pur şi simplu din lipsă de publicitate, nici nu auzisem de multe obiective. Pe lângă celebrele pieţe ale Sibiului, muzeul Bruckenthal, biserica evanghelică şi altele la fel de cunoscute, întâmplător am întâlnit un afiş al Muzeului civilizaţiei populare tradiţionale ASTRA, un parc întins pe o suprafaţă de peste 96 ha, în care pot fi văzute în mărime naturală case şi ateliere meşteşugăreşti cu specific românesc. Un loc impresionant, pe care, din păcate, timpul nu ne-a permis să-l vedem aşa cu ne-am fi dorit. Pe lângă aceste vechi obiective, Sibiul este zilnic gazda unor expoziţii şi evenimente ce întrunesc toate culturile europene, care merită văzute.

Joi am avut în plan Alba-Iulia. Am vizitat Cetatea Alba Carolina, catedrala ortodoxă, statuia lui Mihai Viteazul, obeliscul închinat conducătorilor Răscoalei de la 1784-1785, Horea, Cloşca şi Crişan. Însă cel mai mult ne-a impresionat catedrala romano-catolică, construită în secolul al XIII-lea în stil gotic, îmbinând însă şi elemente romanice şi renascentiste. Aici se află mormintele multor personalităţi, din care amintim pe Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei. Locul reprezintă o istorie în sine, pe care vă recomandăm să o descoperiţi.

Şi, în final, vineri, pe drumul spre întoarcere, ne-am oprit la cetatea medievală Sighişoara. Turnul cu ceas, biserica evanghelică, biserica "Din deal" sunt doar câteva din multele obiective turistice din cetatea de aur a României.

Ameţiţi de atâtea locuri noi, de atâta istorie şi cu un bagaj mare de noi informaţii, ne-am întors decişi să vestim mai departe frumuseţile ţării noastre, pe care, din păcate, nu ştim să le valorificăm şi să le facem cunoscute.

De aceea vă facem şi vouă invitaţia de a vedea aceste locuri, martore a istoriei poporului nostru, precum şi parte integrantă a culturii europene.

Şi un sfat: dacă decideţi să vizitaţi aceste locuri, nu strică o documentare despre obiectivele turistice ale acestor locuri şi un program prestabilit. Internetul este un adevărat ajutor în acest sens (www.primariablaj.ro, www.sibiu.ro/ro/primaria.htm, www.sibiu2007.ro, www.apulum.ro, www.sighisoara.com).

Maria Dămătăr

lecturi: 17.