Un nou episcop consacrat la Bucureşti

În ziua de 8 decembrie, la ora 10.00, în solemnitatea Neprihănita Zămislire a Preasfintei Fecioare Maria, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti a trăit un moment istoric. În catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti, Mons. Cornel Damian a fost consacrat episcop auxiliar al acestei arhidieceze, cu titlul de episcop titular de Iziriana. Consacratorul principal a fost ÎPS Ioan Robu, avându-i alături pe ÎPS Jean-Claude Périsset, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, şi pe PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi. Duminică, 7 decembrie, în jurul orei 8.00, în cadrul emisiunii "Viaţa spirituală" a fost transmis pe canalul TVR 1 un interviu cu Preasfinţitul Ioan Robu, legat de noul episcop auxiliar. Luni, 8 decembrie, pe TVR 2 între orele 10.00-12.15 a fost transmisă în direct Liturghia consacrării Mons. Cornel Damian, preluată apoi şi de TVR Internaţional.

La Liturghia de consacrare de luni, 8 decembrie, au participat majoritatea episcopilor catolici de ambele rituri din România, numeroşi preoţi veniţi şi din alte dieceze, precum şi o mulţime mare de credincioşi, mulţi din Parohia Drobeta Turnul Severin (locul unde a crescut noul episcop) şi din Parohia "Sfânta Cruce din Bucureşti (locul unde a păstorit Mons. Cornel Damian). Au mai participat: Victor Opaski, consilierul preşedintelui Iliescu; Laurenţiu Tănase, secretar de stat; PS Ambrozie din partea Bisericii Ortodoxe Române; arhiepiscopul Bisericii Armene; reprezentanţi ai Bisericilor evanghelică, anglicană, calvină.

În predica sa, ÎPS Ioan Robu, adresându-se noului episcop auxiliar, a spus: "Dreptul canonic, dragă Cornel, arată că episcopul diecezan cu episcopul auxiliar trebuie să fie una. De mult am trăit aceasta. De mult am colaborat, în faptă şi cu sufletul. Această celebrare confirmă ceea ce am trăit, deschizând o colaborare mai strânsă în viitor, înălţat fiind la preoţia supremă".

În timpul Liturghiei de consacrare, noul episcop a primit însemnele episcopale: inelul, mitra şi cârja. Inelul - semn al credinţei în Dumnezeu şi al fidelităţii faţă de turmă; mitra - semnul învăţătorului care trebuie să lumineze calea turmei; cârja - semnul păstorului care conduce.

PS Cornel Damian la sfârşitul Liturghiei a făcut referire la motoul care se află înscris pe emblema sa episcopală: "In verbo tuo laxabo retia" ("La cuvântul tău voi arunca din nou mrejele") (Lc 5,5).

În mod tradiţional, orice episcop îşi ia la numire un moto, o expresie sau o frază biblică ce devine un program al ministerului său episcopal. La fel îşi alege o stemă, în care sunt simbolizate principalele motivaţii ale slujirii episcopale, dar şi preocupările pentru noua misiune. PS Cornel Damian şi-a ales ca moto pe sigla episcopală cuvintele: In verbo tuo (La cuvântul tău) (Lc 5,5). Acelaşi moto l-a avut şi un alt episcop de Bucureşti, Raymund Netzhammer (1903-1924), călugăr benedictin.

* * *

În tradiţia Bisericii Catolice unui episcop i se fixează un titlu legat de un sediu episcopal, deoarece nu pot fi doi episcopi numiţi peste acelaşi sediu. Un episcop în activitate, dar fără să aibă o dieceză, primeşte un titlu de episcopie, dar fără jurisdicţie în aceasta: el este numit episcop titular. Titlul episcopiei astfel atribuit este ales din lunga listă a episcopiilor din primele secole care au dispărut, ca urmare a cunoscutei islamizări a teritoriilor creştine, începând cu secolul al VII-lea. Din această pricină episcopii titulari mult timp au fost numiţi in partibus infidelium (în regiunile necredincioşilor) sau, mai pe scurt, in partibus. Acesta este şi cazul Arhiepiscopiei de Bucureşti, care a primit din partea Sfântului Scaun, la data de 31 octombrie 2003, numirea unui episcop auxiliar, titular de Iziriana, vechi centru episcopal din Numidia.

* * *

Mons. Cornel Damian s-a născut la 8 mai 1960, la Jibou (Sălaj, Dieceza de Maramureş). A locuit împreună cu familia la Turnu Severin, unde a absolvit şcoala generală şi liceul. A terminat Seminarul din Iaşi, iar la 22 iunie 1986 a fost sfinţit preot în catedrala "Sfântul Iosif", fiind încardinat în Arhidieceza de Bucureşti. După sfinţire a activat ca vicar la Parohia Cioplea din Bucureşti, iar din 1987 până în 1998 ca paroh la Parohia "Sf. Cruce" şi profesor de teologie morală la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfânta Tereza". În perioada 1998-2002 a studiat dreptul canonic la Universitatea Gregoriană din Roma. Din 2002 este vicar general al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, paroh la Parohia "Preasfântul Mântuitor" (Biserica Italiană) şi profesor de drept canonic la Institutul "Sfânta Tereza".

* * *

Stema episcopală

În partea superioară se află pălăria episcopală şi cingulul ce se termină la cele două capete cu trei serii de câte trei canafi. Cingulul se desfăşoară şerpuit pe cele două laturi ale emblemei, de o parte şi de alta a scutului. Aceste elemente sunt preluate din heraldica tradiţională a emblemelor episcopale.

În partea centrală se află scutul, alt element tradiţional al heraldicii emblemelor episcopale. Între elementele care îl decorează, semnul crucii se află în prim plan ca un simbol al răscumpărării neamului omenesc şi fundament al credinţei prin care se obţine mântuirea. Virtutea speranţei creştine este sugerată de culoarea verde situată la intersecţia celor două componente ale crucii. Pe un fond roşu, între braţele crucii, se afla literele A şi W, litere care marchează începutul şi sfârşitul alfabetului grecesc. Ele fac trimitere la textul din cartea Apocalipsului 22,13 unde Cristos spune despre sine: "Eu sunt alfa şi omega, cel dintâi şi cel de pe urmă, începutul şi sfârşitul". Aceste cuvinte îl situează pe Cristos la începutul şi sfârşitul istoriei. Ele ne invită, totodată, să-l situăm atât la începutul cât şi la sfârşitul oricărei activităţi apostolice.

În colţul stâng superior al scutului este inserat ca element decorativ un simbol marian: steaua care o evocă pe sfânta Fecioară ca stella maris, cea pe care navigatorii o invocau în momentele de primejdie. Acest simbol este cu atât mai elocvent cu cât consacrarea episcopală a avut loc într-o sărbătoare a sfintei Fecioare Maria (Solemnitatea Neprihănitei Zămisliri).

În partea dreaptă a scutului, pe un fond albastru ce sugerează marea pe care trebuie condusă barca Bisericii, sunt inserate însemnele episcopale, mitra şi cârja. Noul episcop şi le asumă cu responsabilitate având încredere că cel care îi porunceşte ca şi lui Petru "Înaintează în larg!" (Lc 5,1-11) îi va da şi puterea ca să-i împlinească voinţa.

De aceea noul episcop îşi face proprii cuvintele de răspuns ale sfântului Petru "Doamne, la cuvântul tău..." (In verbo tuo), cuvinte ce şi le fixează ca moto pe eşarfa desfăşurată în partea inferioară a emblemei. (pr. Tarciziu Şerban)

lecturi: 123.