20 ianuarie: Sesiune științifică și celebrare ecumenică la Institutul Teologic Franciscan din Roman
Luni, 20 ianuarie, la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman s-a desfășurat comunicarea științifică cu titlul "O comoară în vase de lut". După cuvântul de deschidere al pr. decan al Facultății de Teologie Pastorală, Iosif Bisoc, au urmat, în ordine, disertațiile susținute de către: pr. prof. Cornel Berea, SDV; PS Ioachim Băcăoanul, episcopul vicar al Romanului, PS Petru Gherghel, episcop de Iași.
În prelegerea cu titlul "Emigranții, fiii Bisericii lui Cristos", pr. prof. Cornel Berea, SDV, a prezentat în fața unui numeros auditoriu una dintre problemele actuale ale pastorației, care este cea a emigranților. După ce a prezentat care este mesajul biblic despre cel considerat "străin", atât în Vechiul Testament ilustrând atitudinea poporului evreu față de acesta, cât și în Noul Testament prin expunerea motivațiilor cristologice, carismatice și escatologice ale atitudinii față de cel străin, pr. Cornel a încercat să situeze contextul în care răsună astăzi acest mesaj biblic, îndeosebi din punct de vedere al fenomenului globalizării și a problemei emigrării. Emigrarea nu este o problemă numai politică sau sociologică, dar este și o problemă actuală a Bisericii, ba chiar ecumenică, și ne îndeamnă să luăm atitudine și să ne revizuim obiectivele pastorale, tocmai pentru a ține pasul cu timpurile și cu probleme oamenilor de astăzi.
Au urmat apoi câteva piese corale din repertoriul religios atât bizantin, cât și latin, interpretate de studenții teologi franciscani, după care comunicarea științifică a continuat, în ordine, cu conferința Preasfințitului episcop vicar al Romanului Ioachim Băcăoanul, intitulată: "Ecumenismul sau întoarcerea către moștenirea comună" și conferința Preasfințitului Petru Gherghel, episcop de Iași cu titlul: "Pași spre o cultură a ecumenismului".
În cuvântul său, Preasfințitul Ioachim a observat că anul acesta reprezintă un an jubiliar al inițiativei denumită "Octava mondială de rugăciune pentru unitatea creștinilor", deoarece se împlinesc 70 de ani de când un pastor protestant și un abate catolic au marcat, în perioada 1932-1933, începutul acelor întâlniri comune de rugăciune, extinse astăzi la întreaga lume creștină. Este important atunci să ne convingem că "unitatea în diversitate" este obiectivul ecumenic care ar trebuie să devină din ce în ce mai mult un obiectiv comun, ca un fel de reîntoarcere la origini. Starea de diviziune pentru creștinii din primele veacuri era de neconceput, lucru datorat faptului că cine menținea unitatea în acele timpuri nu erau oamenii, ci era Duhul Sfânt, iar limbajul Bisericii era acela al Duhului Sfânt, limbajul iubirii. Simbolul unității Bisericii era cămașa necusută și dintr-o bucată a lui Cristos, dar sfâșiată astăzi de noi, oamenii. Astfel, ceea ce păgânii, reprezentați de soldații romani care l-au răstignit pe Mântuitorul, n-au făcut, au făcut mai târziu creștinii înșiși.
Ecumenismul poate fi cultivat în două direcții: pe verticală, aceasta implicând reconcilierea la nivelul adevărurilor de credință și teologic, dar și pe orizontală, în sensul unei opțiuni comune de a înfrunta problemele societății și ale omului de astăzi, motiv de angajare comună și de forță, căci slujirea semenului este misiunea dintotdeauna a creștinismului. De aceea, este important să nu reducem ecumenismul doar la o reconciliere a învățăturilor, lucru important, dar nu exhaustiv, căci ecumenismul reprezintă ceva mai mult decât atât: un dinamism în aprofundarea propriilor noțiuni de credință și o traducere a propriilor trăiri duhovnicești într-un limbaj accesibil altora în vederea unei reciproce cunoașteri și îmbogățiri spirituale. Prin urmare, ecumenismul este o cale de universalizare a valorilor unei confesiuni, în acest sens ecumenismul având valențe misionare. Obiectivul major al ecumenismului trebuie să pună în umbră interesele minore și uneori meschine, în favoarea unui ideal măreț cum este cel al unității. Atunci când o Biserică, o confesiune sau o religie pretinde că posedă adevărul plenar, ajunge să cultive exclusivismul și fundamentalismul. Adevărul este proprietatea lui Dumnezeu descoperit în Isus Cristos, "calea, adevărul și viața".
Intervenția Preasfințitului Petru Gherghel s-a axat pe ilustrarea "pașilor" făcuți în direcția unei noi spiritualități ecumenice. Pornind de la tema comunicării științifice "O comoară în vase de lut" (cf. 2Cor 4,7), care este și tema propusă pentru acest an de către Consiliul Ecumenic al Bisericilor, Excelența sa a scos în evidență faptul că fragilitatea noastră umană este în posesia unei comori care ne-a fost dată de sus. Această "comoara" este moștenirea de credință pe care am primit-o de la apostoli, este cuvântul lui Dumnezeu, sunt tainele lui Cristos, este Cristos însuși. Nu e suficient să fim purtătorii acestei comori, dar trebuie să dăm mărturie despre ea, să o facem să strălucească pentru ca oamenii să vadă măreția lui Dumnezeu și strălucirea chipului lui Cristos în condiția fragilității noastre umane. Această "comoară" nu este proprietatea unei Biserici sau a alteia, este a tuturor celor care cred în Cristos și sunt chemați să dea mărturie despre el. Diviziunea dintre creștini este un scandal și deci o contramărturie a acestei comori. Cristos este și va rămâne unul, comoara va fi aceeași, evanghelia este unică, Biserica este în fond universală și unic sacrament universal de mântuire, dar deseori în istorie elementul uman al fragilității noastre a creat dezbinare, poate pentru că a fost prețuit mai mult decât comoara cea dată de sus. Am intrat în acest mileniu al treilea cu un oarecare optimism și din punct de vedere ecumenic. Deschiderea dintre Bisericile surori sunt un semn al timpurilor și a nu cultiva aceasta șansă pe care Duhul Sfânt ne-o dă, șansă de supraviețuire a creștinismului într-o epocă, cum este cea a noastră, care încearcă să se proclame postcreștină, este un semn grav de iresponsabilitate din partea tuturor. Preasfințitul Gherghel a trecut apoi în revistă tentativele de unire făcute de-a lungul veacurilor de diferitele Biserici, fără rezultate concrete, dar constituind totuși pași importanți în această direcție. A expus, de asemenea, pașii făcuți de Biserica Catolică, îndeosebi prin documentele bisericești promulgate pe acesta temă, ca și impulsul decisiv dat de către Conciliul Vatican II și de inițiativele Sanctității sale papa Ioan Paul al II-lea. Discuțiile doctrinare din cadrul diferitelor comisii teologice sunt la un bun punct pe calea reconcilierii și putem afirma că ne aflăm la o răscruce, la un moment de "respiro", înainte de a ne continua efortul comun. În sfârșit, episcopul Gherghel a prezentat adunării un important document european, din 21 aprilie 2001, promulgat la Strasbourg de către Consiliul Ecumenic al Bisericilor și reprezentanții Bisericii Catolice, document programatic care angajează responsabil pe fiecare Biserică în parte. Aceste document este Charta ecumenică, iar semnarea comună a acestui document european este un semn important pentru a ne da seama cât de mult apasă dezbinarea dintre creștini asupra Europei care se dorește a fi unită. Poate că Europa, într-o zi se va uni, dar unitatea politică, teritorială și economică nu va fi suficientă, căci dacă Bisericile nu se vor uni, Europa va fi lipsită de inimă, după o celebră afirmație a mitropolitului Banatului.
Conferința s-a terminat cu o întrebare retorică: "La ce punct suntem noi cu ecumenismul?" Se pare că primăvara ecumenică a trecut și urmează strădania obositoare a verii dacă vrem să ajungem ca în toamna ecumenică să culegem roadele unității. "Ne-am apropiat împreună de muntele Ceahlău, frumos în măreția sa. Acum urmează să-l și urcăm împreună, un urcuș care nu se anunță deloc ușor, dar care nu este nici imposibil".
Actul academic s-a terminat cu o celebrare liturgică ecumenică, cu ocazia Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor (18-25 ianuarie), constând într-o oră de rugăciune, prezidată de ambii episcopi, celebrare la care au participat, umplând până la refuz capela institutului, numeroși credincioși, catolici și ortodocși, din Roman și împrejurimi, care și-au însoțit păstorii lor. Au fost prezenți reprezentanți ai autorităților civile, atât locale, cât și județene.
Pr. Victor-Emilian Dumitrescu
lecturi: 123.