Editura "Sapientia": Poruncile

La Editura "Sapientia" a apărut de curând cartea Poruncile, scrisă de cardinalul Gianfranco Ravasi şi tradusă în limba română de pr. dr. Gabriel-Iulian Robu. Cartea apare în colecţia "Spiritualitate", în formatul 14×20 cm, are 100 pagini şi poate fi procurată de la Librăria "Sapientia" (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 20 lei.

"Înţeleg de ce Cele Zece Porunci sunt atât de clare şi lipsite de ambiguitate: ele nu au fost redactate de o adunare". Dincolo de ironie, această glumă a omului de stat german Konrad Adenauer (1876-1967) surprinde prima impresie pe care o are oricine atunci când se confruntă cu Decalogul, şi anume stilul lapidar atât din punct de vedere material, cât şi formal. Material, pentru că Biblia nu ezită să ne reamintească faptul că aceste cuvinte au fost scrise pe cele două plăci de piatră gravate chiar de degetul lui Dumnezeu (Ex 31,18). Formal, pentru că imperativele apodictice care alcătuiesc diferitele precepte sunt atât de esenţiale, clare şi explicite, încât nu există loc de echivoc sau de scăpare.

Tocmai ca urmare a acestor calităţi, poruncile au fost deseori privite cu spaimă sau supărare. Pentru a da câteva exemple, să ne gândim la istoricul oficial al Societăţii lui Isus din secolul al XVII-lea, iezuitul Daniello Bartoli (1608-1685), care avertiza: "În acelaşi pumn, al cărui deget a sculptat Decalogul legii în tablete de piatră, Dumnezeu ţinea un mănunchi de fulgere". Pe de altă parte, André Gide (1869-1951), scriitorul francez polemic cu originile sale creştine, în poemul său în proză "Hrana pământească" (1897), s-a dezlănţuit împotriva poruncilor, reproşându-le că i-au "amorţit sufletul". În realitate, aşa cum vom demonstra în aceste pagini, Decalogul, în ciuda aparenţei sale stilistice, nu este o litanie monotonă de interdicţii.

Sub povara negativului, a interdicţiei ameninţătoare, a condiţionării socioculturale, se află proiectul unei umanităţi morale şi religioase care recunoaşte misterul divin fără a-l modela pentru propria utilizare şi consum; care respectă şi venerează transcendentul, care îl descoperă pe Dumnezeu ca persoană, care se angajează în societate în favoarea vieţii, a căsătoriei şi a familiei, a libertăţii, a demnităţii umane şi a plenitudinii existenţei pentru fiecare prin disponibilitatea bunurilor. În practică, Cele Zece Porunci sunt zece cuvinte de "nu" pronunţate în mod preliminar, pentru ca apoi să fie transformate în zece "da" în existenţa personală şi socială a omului.

Desigur, este necesar - tocmai din cauza acestei deschideri care stă la baza fiecărei porunci - să declinăm în mod dinamic Decalogul, aplicându-l la complexitatea experienţei umane, la evoluţia sa. Aşa cum vom avea ocazia să arătăm, preceptele individuale nu sunt porunci cristalizate, ci căi de viaţă, călăuze pe drumul existenţei.

Pentru mulţi, este poate doar o palidă amintire "catehetică" a adolescenţei, peste care s-a aşternut vălul uitării şi al nestatorniciei. Cu toate acestea, ea are încă o forţă proprie, care se ramifică nu numai în impulsul moral religios, ci şi în alegerile etice naturale. Adjectivul "natural" nu se referă atât de mult la un model ideal al naturii umane, ci Decalogul este, chiar dacă pe o cale mai concretă şi mai existenţială, un proiect de viaţă legat de universalitatea fiinţei de bărbat şi femeie. Tocmai din acest motiv, majoritatea imperativelor Decalogului pot fi urmărite, în forme diferite, până la Babilon sau Egipt, adică până la alte civilizaţii şi culturi. Dar calitatea ultimă a Decalogului rămâne cea religioasă, şi nu atât pentru că se impune respectarea Sabatului ca expresie a cultului faţă de propriul Dumnezeu, ci mai ales datorită primei porunci care este o alegere spirituală precisă şi pentru cadrul general care este cel al legământului dintre Israel şi Domnul său.

În comentariul nostru, aşadar, vom merge ca pe creastă, continuând să ţinem cont de dimensiunea religioasă a acestor porunci, chiar şi atunci când ele iau calea istoriei, a socialului şi a eticii comune, dar ilustrând şi energia universală pe care o conţin, astfel încât să fie un fel de stea polară până şi pe cerul "laic", şi un răsfăţ al prezenţelor divine pentru mulţi agnostici sau atei.

Cardinal Gianfranco Ravasi

* * *

Poruncile
Gianfranco Ravasi, Ed. "Sapientia", 2025, ISBN 978-606-578-583-0, 14×20 cm, 100 p., 20 lei

* * *

Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă (cu plata taxelor aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

*

De la Librăria "Sapientia":

• prin poştă: Librăria "Sapientia", Str. Th. Văscăuţeanu, nr. 6; 700462-Iaşi
• prin e-mail: sapientia@itrc.ro
• prin telefon: 0754.826.814
• prin website (online): www.editurasapientia.ro sau www.librariasapientia.ro
• direct din Librăria "Sapientia" din Iaşi (incinta Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi)
• sau la librăriile catolice partenere

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro