ÎNVĂŢĂTORULE, ÎNVAŢĂ-NE SĂ NE RUGĂM!
Curs introductiv în rugăciune
de Andrea Gasparini
Traducere de pr. Cristinel Fodor

PRIMA SĂPTĂMÂNĂ

Importanţa rugăciunii

3. A TE RUGA ÎNSEAMNĂ A IUBI

Tată... nu voinţa mea,
ci a ta să se facă!
(Lc 22,42)

Dar... ce înseamnă să te rogi?

Cristos este învăţătorul rugăciunii, el este acela pe care trebuie să-l întrebăm. Nimeni nu poate să răspundă aşa cum ştie să răspundă el.

Cu alte cuvinte, lumina despre esenţa rugăciunii o avem numai din Revelaţie. Trebuie să scrutăm Cuvântul lui Dumnezeu: orice maestru creştin a învăţat de la el.

Poate că drumul cel mai scurt pentru a înţelege esenţa rugăciunii în gândirea lui Cristos este acesta: să examinăm rugăciunea-model pe care Cristos ne-a dat-o, "Tatăl nostru", şi din acest text să căutăm să înţelegem ce este rugăciunea.

Iată observaţiile care reies imediat ce ne apropiem de "Tatăl nostru".

Este o rugăciune de iubire.

"Tatăl nostru" este structurată în şapte cereri, orice cerere este un act de iubire. Să o vedem îndeaproape.

Tatăl nostru:
Isus învaţă rugăciunea ca o relaţie de iubire a unui fiu faţă de tatăl.

Sfinţească-se numele tău:
Tată, persoana ta să fie primită, binecuvântată, iubită de toţi.

Vie împărăţia ta:
Tată, locuieşte, domneşte în inima omului, o oricărui om.

Facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ:
Tată, fă ca iubirea noastră să fie în fapte, modelată după iubirea lui Cristos: "...nu voia mea ci a ta să se facă".

Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi:
Tată, dă sprijinul tău material şi spiritual mie şi tuturor fraţilor.

Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri:
Tată, iartă-ne şi totodată condu inima noastră la iertarea oricărui frate.

Şi nu ne duce pe noi în ispită:
Tată, eliberează-ne de pericolul de a te trăda, vrem să te iubim din toate puterile.

Ci ne mântuieşte de cel rău:
Tată, eliberează-ne de orice lucru care ne îndepărtează de iubirea ta.

Fără nicio îndoială: după acest model de rugăciune pe care ni l-a dat Isus, trebuie să concludem că, după gândul lui Isus, rugăciunea trebuie să fie iubire.

A te ruga înseamnă a iubi. Iată prima şi poate cea mai importantă definiţie a rugăciunii după învăţătura lui Cristos.

Să ne uităm la Isus în rugăciune

Poate că studiindu-l pe Cristos în rugăciune vom reuşi să înţelegem ceva mai mult despre esenţa rugăciunii.

A te ruga înseamnă şi a cere.

Isus în Ghetsemani, o face, imploră, cere: "Tată, dacă vrei îndepărtează potirul acesta de la mine, dar nu voinţa mea, ci a ta să se facă!" (Lc 22,42).

Isus pe cruce imploră, cere: "Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac" (Lc 23,34).

Chiar şi Psalmul 22 cu care Isus se roagă pe cruce este o rugăciune de cerere: "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?" (Mc 15,34).

Rugăciunea cea mai lungă a lui Isus pe care o cunoaştem este aceea de la ultima cină. Este rugăciunea unităţii. Chiar şi aceea este o rugăciune de cerere.

Deci, din comportamentul lui Cristos trebuie să concludem că a ne ruga înseamnă a ne adresa lui Dumnezeu ca unui tată, cerând ceea ce avem nevoie.

A te ruga înseamnă şi a mulţumi.

Când apostolii se întorc la misiunea lor de evanghelizare, Isus se roagă astfel: "Te preamăresc Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi învăţaţi şi le-ai revelat celor mici. Da, Tată, pentru că aceasta a fost dorinţa ta" (Mt 11,25-26).

Isus, deci, se roagă mulţumind.

Când afirmă că, la înmulţirea pâinii, Isus "şi-a ridicat privirea spre cer, a mulţumit" (Mt 14,19), evanghelistul ţine să spună că Isus a pronunţat rugăciunea de mulţumire asupra pâinii pe care o foloseau evreii. Mamele obişnuiau copiii să nu înghită nici măcar o îmbucătură de mâncare "mare cât o măslină" fără să mulţumească lui Dumnezeu.

Isus, educat în originala pietate ebraică, trebuia să ţină la aceste norme religioase urmate de orice evreu pios.

Să răsfoim Scriptura

Biblia este toată constelată de oameni în rugăciune. Chiar şi de pe buzele lor şi din comportamentul lor putem înţelege ce este rugăciunea.

Mai întâi în Biblie există o carte întreagă de rugăciune. Este cartea Psalmilor: 150 de rugăciuni adunate la un loc. Este cartea oficială de rugăciune pentru Israel. Conţine rugăciuni foarte vechi. Conţine rugăciunea inspirată.

Cartea Psalmilor poate să ne dea multă lumină despre ceea ce este rugăciunea. Într-adevăr am putea cataloga cei 150 de psalmi din Biblie în aceste patru clase:
- psalmi de laudă şi mulţumire;
- psalmi de adoraţie;
- psalmi de întrebare (cerere);
- psalmi de iertare.

Biblia, această carte minunată inspirată, ne spune că rugăciunea:
- nu este numai cerere;
- nu este numai mulţumire şi laudă;
- este şi adorare;
- este şi cerere de iertare.

Este interesant apoi să examinăm personalităţile mari din Scriptură în timp ce se roagă: şi de pe buzele lor putem scoate lumină despre ce este rugăciunea.

Moise se roagă astfel:

"Să nu se aprindă, Doamne, mânia ta asupra poporului tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţul tău cel înalt... Întoarce-ţi iuţimea mâniei tale, milostiveşte-te şi nu căuta la răutatea poporului tău" (Ex 32,11-12).

"Iartă păcatul poporului acestuia, după mare mila ta, precum ai iertat tu poporul acesta în Egipt şi până acum" (Num 14,19).

David îl adoră pe Dumnezeu astfel aşa:
"În toate eşti mare, Doamne Dumnezeule, căci nu este asemenea ţie şi nu este Dumnezeu afară de tine, după toate câte am auzit cu urechile noastre" (2Sam 7,22).

Solomon se roagă:
"Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul tău rege în locul lui David, tatăl meu; însă eu sunt foarte tânăr şi nu ştiu să conduc" (1Rg 3,7).

Solomon apoi adoră astfel:
"Doamne Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu asemenea ţie, nici în cer sus, nici pe pământ jos; tu păzeşti legământul şi ai milă de robii tăi care umblă cu toată inima lor înaintea ta" (1Rg 8,23).

Iudita se adresează lui Dumnezeu cu aceste cuvinte:
"Căci puterea ta nu stă în numărul mare, nici tăria ta în puterea cailor, ci tu eşti Dumnezeul celor smeriţi, ajutorul celor mai mici, sprijinul celor slabi, adăpostul celor părăsiţi, izbăvitorul celor deznădăjduiţi" (Iud 9,11).

Isaia se roagă:
"Şi acum, Doamne, tu eşti Tatăl nostru, noi suntem lutul şi tu olarul, toţi lucrul mâinilor tale suntem!" (Is 64,7).

În Biblie există şi rugăciunea tăcerii aşa cum este rugăciunea Anei, mama lui Samuel.

În concluzie: răsfoind Biblia putem conchide că esenţa rugăciunii este comunicarea cu Dumnezeu în forma cea mai naturală şi spontană, corespunzătoare nevoii pe care omul o traversează în timp ce este înaintea lui Dumnezeu:
Omul păcătos înalţă lui Dumnezeu rugăciunea de iertare;
Omul recunoscător, rugăciunea de mulţumire;
Omul în suferinţă imploră cu rugăciunea de cerere;
Omul care contemplă mărirea şi bunătatea lui Dumnezeu se adresează lui cu rugăciunea de adorare.

Rugăciunea, în sfârşit, este o relaţie intimă, vie, sinceră, profundă cu Dumnezeu; relaţie care se exprimă prin gesturi şi cuvinte; relaţie chiar silenţioasă, care se exprimă cu gândul şi cu inima, fără cuvinte.

EXERCIŢIU PRACTIC DE RUGĂCIUNE

- Începe cu semnul crucii făcut bine: este ca şi cum te-ai înfăşura în întregime cu iubirea Preasfintei Treimi.

- Dedică jumătate de oră, alege locul potrivit şi timpul cel mai bun, îngenunchează, ca să se roage şi trupul tău.

- Primul spaţiu consacră-l Duhului Sfânt, concentrează-te asupra prezenţei sale în tine, închide ochii, gândeşte-te numai la el, el este "Iubirea lui Dumnezeu revărsată în inimile noastre", spune sfântul Paul (Rom 5,5); azi trebuie să implori iubirea. Cere cu fervoare să ştii să-l iubeşti pe Dumnezeu cu toată forţa şi să ştii să iubeşti persoanele pe care nu le iubeşti destul.

- Al doilea spaţiu consacră-l lui Isus şi fă rugăciunea de ascultare. Ia în mână textul cu "Tatăl nostru" şi la orice cuvânt cere: "Isuse, ce vrei să-mi spui prin acest cuvânt?".

- Al treilea spaţiu este rezervat Tatălui carte te cuprinde cu iubirea sa şi îţi este "mai intim ţie decât intimitatea ta", cum spune sfântul Augustin.

Iubeşte în tăcere. Dacă stai în prezenţa sa cu bucurie, stai iubind. Cu cât te rogi mai mult fără cuvinte, cu atât mai mult înaintezi în rugăciune. La sfârşit oferă-i în semn de iubire un angajament precis pe care să-l realizezi cât mai repede în ziua de azi.

- Termină cu "Bucură-te Marie" spus bine pentru a cere darul de a învăţa rugăciunea.

RUGĂCIUNEA ZILEI

Trebuie să te obişnuieşti să repeţi în timpul zilei o rugăciune scurtă şi fervoroasă. Astăzi ar putea fi aceasta:

"Tată, fă să te iubesc din toate puterile!".

Shema este rugăciunea pe care Isus o recita de trei ori pe zi întorcându-se spre Ierusalim. Pentru noi este preţioasă ca "Tatăl nostru". Mulţi evrei au mers la moarte în timpul persecuţiei cântând această rugăciune. Memoreaz-o repede:

"Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn, să iubeşti pe domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din toată puterea ta. Cuvintele acestea pe care ţi le spun eu astăzi, să le ai în inima ta şi în sufletul tău; să le sădeşti în fiii tăi şi să vorbeşti de ele când şezi în casa ta, când mergi pe cale, când te culci şi când te scoli. Să le legi ca semn la mână şi să le ai ca pe o tăbliţă pe fruntea ta. Să le scrii pe uşorii casei tale pe porţile tale" (Dt 6,4-9).