ITRC: Ieşire cu seminariştii la Bucureşti

Între 1 şi 4 mai 2026, comunitatea Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi a realizat un pelerinaj/excursie la Bucureşti. Această iniţiativă a avut drept scop principal descoperirea diferitelor realităţi pastorale ale Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti şi consolidarea spiritului de comuniune între studenţii teologi, totul desfăşurându-se sub semnul recunoştinţei pentru dublul jubileu al Seminarului: 140 de ani de la înfiinţare (1886) şi 70 de ani de la redeschidere (1956).

Călătoria noastră a debutat cu Sfânta Liturghie celebrată în capela Seminarului, punct de plecare spiritual ce a conferit sens întregului itinerar. Cu inimile pline de pace şi recunoştinţă, ne-am adunat gândurile şi am pornit la drum, uniţi ca fraţi în credinţă şi vocaţie. Am purtat cu noi nu doar bagajele necesare, ci şi bucuria profundă de a fi împreună.

În drumul nostru spre capitală, am avut bucuria de a face un prim popas la Parohia "Sfinţii Petru şi Paul" din Focşani, unde părintele paroh Benone Butacu ne-a întâmpinat cu multă căldură. Sub îndrumarea părintelui Mihai Enăşel - pentru mulţi ani paroh al acestei comunităţi -, am descoperit istoria îndelungată a bisericii şi a parohiei, o incursiune în trecut care ne-a determinat să preţuim şi mai mult prezentul acestei comunităţi. Prânzul, oferit cu o generozitate deosebită de către parohie, a venit firesc ca o prelungire a comuniunii euharistice, oferindu-ne nu doar energia necesară pentru restul traseului, ci şi un exemplu viu de ospitalitate creştină.

De aici, am continuat drumul până la Mănăstirea Carmelitanilor Desculţi din Ciofliceni, un loc care invită instinctiv la reculegere. Între zidurile acestui lăcaş, am pătruns în istoria şi spiritualitatea carmelitană, iar momentul în care vocile noastre s-au unit în capelă pentru cântarea Regina Caeli a transformat vizita într-o experienţă spirituală profundă.

Spre seară, am ajuns la Mănăstirea "Congregatio Jesu" din Popeşti-Leordeni, unde surorile ne-au primit cu mare bucurie şi generozitate. După cină, printr-o scurtă vizită ghidată, surorile ne-au dezvăluit fragmente din misiunea comunităţii lor, oferindu-ne o lecţie vie de dăruire concretă şi încheind astfel ziua într-un mod memorabil.

A doua zi, 2 mai, comunitatea Institutului a explorat diferite locuri emblematice din Bucureşti. Prima oprire a fost la Nunţiatura Apostolică. Aici am fost primiţi cu multă căldură de către Excelenţa Sa Mons. Giampiero Gloder, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova. După prezentarea istoricului instituţiei, am participat la un moment de rugăciune în cadrul căruia Excelenţa Sa ne-a adresat un cuvânt de întărire spirituală, invitându-ne să răspundem cu sinceritate şi generozitate chemării Domnului la sfânta preoţie.

Ulterior, am pornit la pas pe străzile Bucureştiului pentru a descoperi şi alte repere semnificative. Ne-am oprit la Mănăstirea ortodoxă Stavropoleos, cel mai vechi aşezământ monahal din capitală care şi-a păstrat forma originală, apoi la Mănăstirea "Sfântul Gheorghe Nou", ultima ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, în curtea căreia se află monumentul "Kilometrul 0". De aici, ne-am îndreptat spre Biserica Bărăţia, prima biserică romano-catolică din Bucureşti. Aici, părintele paroh Cristinel Ţâmpu ne-a prezentat istoricul lăcaşului şi, dând dovadă de o ospitalitate deosebită, ne-a oferit prânzul împreună cu comunitatea pe care o păstoreşte, făcându-ne să ne simţim cu adevărat acasă. În după-amiaza aceleiaşi zile, am vizitat şi Catedrala Naţională (Catedrala Mântuirii Neamului), admirând această capodoperă ce împlineşte un ideal al conştiinţei naţionale născut încă din secolul al XIX-lea.

Ziua s-a încheiat într-o notă de reculegere prin recitarea Sfântului Rozariu şi celebrarea Sfintei Liturghii în biserica din Popeşti-Leordeni, unde am beneficiat din nou de marea generozitate a comunităţii locale, care ne-a oferit cina. A fost o zi densă, marcată de istorie, credinţă şi fraternitate.

A treia zi, 3 mai, a avut ca punct central participarea la Sfânta Liturghie pontificală în Catedrala "Sfântul Iosif". Celebrarea a fost prezidată de ÎPS Aurel Percă, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti. În cadrul omiliei, pornind de la evanghelia duminicii a V-a din Timpul Pascal, ÎPS Aurel ne-a vorbit despre Isus ca fiind "calea, adevărul şi viaţa", oferindu-ne prin aceste cuvinte preţioase îndemnuri pentru drumul nostru vocaţional. Corul Institutului a însoţit prin cânt jertfa euharistică de la altar, amplificând solemnitatea momentului.

După prânzul generos primit din partea comunităţii catedralei, am trecut la o etapă mai relaxată a pelerinajului nostru: organizarea pe clase pentru a descoperi oraşul "la pas". Fiecare an de studiu şi-a croit propriul itinerar prin forfota Bucureştiului, transformând explorarea culturală într-o experienţă vie de fraternitate, marcată de entuziasm şi de bucuria de a fi tineri pe drumul vocaţiei.

A patra zi, 4 mai, comunitatea s-a unit în rugăciune cu martirii români, vizitând Fortul nr. 13 din cadrul penitenciarului Jilava. După controlul de securitate, seminariştii, preoţii şi credincioşii prezenţi s-au unit în rugăciune în cadrul Sfintei Liturghii celebrate chiar în acel perimetru al suferinţei. În cadrul omiliei, pr. Cristian Bîrnat a evocat curajul unora dintre martirii care au suferit în această închisoare - Matei Dumitru, Ioan Scheffler, Vladimir Ghika, Anton Durcovici, Nicolae Steinhardt - subliniind, totodată, seninătatea cu care aceştia au îndurat chinurile temniţei, întăriţi fiind de conştiinţa participării lor la jertfa lui Cristos. Spre finalul predicii, părintele a folosit o expresie dragă Papei Francisc, transformând-o într-un îndemn vibrant pentru noi, seminariştii: "Non abbiate paura della vita" (Nu vă fie teamă de viaţă!). Acest apel la curaj în faţa viitorului a răsunat profund în inimile noastre. Sfânta Liturghie s-a încheiat cu un Requiem pentru odihna veşnică a celor care au pierit în spatele acelor ziduri. După celebrarea euharistică, a urmat o vizită ghidată extrem de emoţionantă a fortului. Parcurgerea celulelor şi a coridoarelor reci şi pline de umezeală ne-a oferit o perspectivă cutremurătoare asupra martiriului, transformând istoria într-o lecţie vie de fidelitate faţă de Cristos.

Ulterior, ne-am îndreptat spre Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" din Bucureşti, unde părintele paroh Nicolaie Farcaş ne-a prezentat realitatea pastorală a parohiei şi, cu aceeaşi generozitate remarcabilă, ne-a oferit prânzul. Ultima oprire a fost la Parohia "Sfântul Nicolae" din Bacău, unde părintele decan Benone Lucaci ne-a primit cu multă căldură, oferindu-ne un loc de "dezmorţire" şi cina, încununând astfel seria gesturilor de bunătate care ne-au însoţit în aceste zile.

Această experienţă s-a dovedit a fi mult mai mult decât o simplă incursiune geografică sau culturală; fost zile pline de emoţie, rugăciune şi descoperiri care ne-au lărgit orizontul cunoaşterii şi ne-au întărit spiritul de comuniune. Plecaţi sub semnul recunoştinţei pentru istoria Seminarului nostru, ne-am întors purtând în inimi mărturia vie a unei Biserici dinamice şi a unor martiri care ne invită, peste timp, la curaj şi statornicie.

Privind în urmă la drumul parcurs, dorim să exprimăm recunoştinţa noastră profundă faţă de toţi binefăcătorii noştri, ştiuţi şi neştiuţi, a căror generozitate a făcut posibilă această experienţă. Bunătatea lor a fost pentru noi o dovadă concretă a providenţei divine, care ne însoţeşte la fiecare pas pe drumul vocaţiei. Fie ca bunul Dumnezeu să îi copleşească cu binefacerile sale bogate, să le dăruiască sănătate şi pace, şi să îi menţină mereu statornici în îndeplinirea planului de iubire pe care el l-a pregătit cu grijă pentru fiecare dintre noi.

Cristos a Înviat!

Ionuţ-Cosmin Ciobanu

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 1-4 mai: ITRC: Ieşire cu seminariştii la Bucureşti