|
| © Vatican Media |
Exerciții spirituale la Vatican (8): A face asemenea îngerilor, pentru a fi mediatori ai Providenței lui Dumnezeu
A opta meditație de Postul Mare în Capela Paulină pentru Leon al XIV-lea și Curia Romană, joi dimineață, 26 februarie 2026. Predicatorul, Monseniorul Varden, reflectă asupra temei "Îngerii lui Dumnezeu" și amintește că Sfântul Bernard ne-a îndemnat să le urmăm exemplul: să coborâm și să arătăm "milostivire aproapelui nostru", dar și să ne înălțăm, călăuziți de "dorințele noastre umane naturale". Este angelică și slujirea sacerdotală și rolul învățătorilor: o întâlnire angelică "nu poate fi înlocuită de un chatbot".
Sfântul Bernard ne îndeamnă "să privim la ce face un înger și să facem la fel": "Coboară și arată-ți milostivirea față de aproapele tău; și, din nou, înălțându-ți dorințele cu același înger, străduiește-te să te înalți cu toată cupiditas a sufletului tău la adevărul cel mai înalt și veșnic". Toate dorințele umane naturale, de fapt, "sunt atrase spre împlinirea în Dumnezeu, de aceea trebuie să fie călăuzite spre el". Rolul îngerilor este, de fapt, acela de "mediatori ai Providenței lui Dumnezeu". Acest lucru a fost subliniat de Monseniorul Erik Varden, călugăr al Cistercienilor de Strictă Observanță-Trapiști și episcop de Trondheim, Norvegia, în a opta meditație de Postul Mare pentru exercițiile spirituale ale Papei și Curiei Romane, predicată joi dimineață, 26 februarie 2026, în Capela Paulină, pe tema "Îngerii lui Dumnezeu".
Îngerii și ispitele Satanei la adresa lui Isus
Reflecția predicatorului se bazează tot pe predicile Sfântului Bernard de Clairvaux despre Psalmul 90 "Qui habitat", pe care Satana îl citează atunci când îl duce pe Isus pe coama templului și îl ispitește, provocându-l să se arunce: "Căci este scris: «Le va porunci îngerilor săi cu privire la tine» și «Te vor purta pe mâini, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de vreo piatră»". Monseniorul Varden explică faptul că numai Dumnezeu este autorizat să ne pună la încercare, dar invitația sa va fi: "Sari în brațele mele", nu "Aruncă-te jos".
Îngerul păzitor care ne luminează și ne protejează
Intervențiile angelice, clarifică el, "nu sunt întotdeauna liniștitoare" și că îngerii nu sunt chemați să "ne satisfacă capriciile". Într-o rugăciune populară atribuită contemporanului lui Bernard, Reginald de Canterbury, îngerul nostru păzitor este rugat "să ne lumineze, să ne protejeze, să ne sprijine și să ne guverneze". Acestea sunt verbe puternice: "un înger este în primul rând un păzitor al sfințeniei". Mai mult, viața monastică a fost încă de la bun început "prezentată ca angelică pentru scopul său de laudă, dar și pentru că monahul este chemat să fie înflăcărat de iubirea lui Dumnezeu și să devină un emisar al ei pentru ceilalți". Îngerii urcă și coboară pe scara ascensiunii noastre către Dumnezeu, raportând faptele noastre bune și rele. Și asigură ca niciun act de rugăciune autentică să nu treacă neobservat, ci să fie ridicat imediat înaintea lui Dumnezeu.
Ambasadori și mediatori ai milostivirii lui Dumnezeu
Sfântul Bernard subliniază rolul îngerilor "ca mediatori ai Providenței lui Dumnezeu". O mediere care "nu este întotdeauna necesară", deoarece Dumnezeu poate ajunge la noi fără mediatori, dar "îi place să permită creaturilor sale să fie canale de har unele pentru altele". Sfântul călugăr cistercian ne amintește că îngerii, ființe perfect spirituale, sunt în mod natural în mișcare spre înalt. Dar coborârea lor are loc spre folosul nostru atunci când sunt trimiși ca ambasadori, astfel încât milostivirea lui Dumnezeu să ne poată găsi exact acolo unde ne aflăm, chiar dacă în vreun întuneric înfricoșător, astfel încât să ne poată ridica de acolo la el. Îngerii îl imită pe Cel care a venit nu pentru a fi slujit, ci pentru a sluji: ceea ce ei fac din pură caritate. Actul final și cel mai decisiv de caritate al îngerilor, ne amintește predicatorul, citând tot predicile Sfântului Bernard, "va avea loc în ceasul morții noastre, când ne vor purta prin vălul acestei lumi în veșnicie". Ei își vor manifesta atunci caracteristicile lor: "Nu pot fi învinși sau seduși și cu atât mai puțin pot să ne seducă".
Sfântul Newman și slujirea "angelică" a preoților
Bernard a predicat despre aceste teme în 1139, dar 726 de ani mai târziu, un om cu un temperament diferit, dar cu o inteligență similară, John Henry Newman, avea să vorbească despre ele "într-o poezie rafinată despre moarte" înainte de a fi numit cardinal. Viitorul sfânt și învățător al Bisericii, amintește Varden, "a reflectat mult asupra îngerilor. El a conceput slujirea sacerdotală ca angelică". De fapt, preotul "se simte ca acasă în această lume; nu se teme să meargă în pădurile întunecate în căutarea celor pierduți. În același timp, își ține ochii minții ridicați spre fața Tatălui, lăsând ca splendoarea sa să lumineze toată realitatea prezentă. Iluminarea este întotdeauna dublă: intelectuală și esențială, sacramentală și pedagogică".
Și învățătorii pot fi "iluminatori angelici"
Newman, conchide predicatorul norvegian, acum învățător al Bisericii, ne invită să "redescoperim învățătorul ca iluminator angelic". O provocare "profetică și frumoasă", comentează el, dacă ne gândim cât de mult așa-numita "educație" este acum încredințată mediilor digitale, "chiar și artificiale, în timp ce tinerii adulți, adolescenții și copiii doresc să întâlnească învățători demni de încredere, care să le poată oferi nu numai abilități ci înțelepciune". O întâlnire angelică, subliniază Varden, "este personală. Nu poate fi înlocuită de o download sau de un chatbot".
(După Vatican News, 26 februarie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
* * *
Postul Mare 2026 - "A asculta și a posti. Postul Mare ca timp de convertire"