© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Discurs adresat participanţilor la Adunarea Plenară a Academiei Pontificale pentru Viaţă (16 februarie 2026)

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Pacea să fie cu voi.

Bună ziua tuturor şi bine aţi venit!

Eminenţe,
Excelenţe,
Stimaţi membri ai Academiei,
Iubiţi fraţi şi surori,

Mă bucur să mă întâlnesc cu dumneavoastră pentru prima dată, împreună cu noul dumneavoastră preşedinte, Monseniorul Renzo Pegoraro. Aş dori să vă mulţumesc pentru cercetarea ştiinţifică pusă în slujba vieţii umane şi pentru munca întreprinsă de Academia Pontificală.

Apreciez foarte mult tema pe care aţi ales-o pentru întâlnirea din acest an: Îngrijire medicală pentru toţi. Sustenabilitate şi echitate. Această temă este foarte importantă, atât pentru relevanţa sa, cât şi pentru semnificaţia sa simbolică. Într-adevăr, într-o lume marcată de conflicte, care consumă enorme resurse economice, tehnologice şi organizaţionale în producţia de arme şi alte tipuri de echipamente militare, nu a fost niciodată mai important să se dedice timp, oameni şi expertiză protejării vieţii şi a sănătăţii. În ceea ce priveşte aceasta din urmă, Papa Francisc a afirmat că "nu este un bun de consum, ci un drept universal, ceea ce înseamnă că accesul la serviciile medicale nu poate fi un privilegiu" (Discurs adresat lui "Medicii cu Africa - CUAMM", 7 mai 2016). Prin urmare, vă mulţumesc pentru alegerea acestei teme.

Primul aspect pe care doresc să-l subliniez este legătura dintre sănătatea tuturor şi cea a fiecărui individ. Covid-19, pandemia, a demonstrat acest lucru, chiar şi dur uneori. Într-adevăr, a devenit clar cât de multă reciprocitate şi interdependenţă stau la baza sănătăţii şi a însăşi vieţii noastre. Studierea acestei interdependenţe necesită un dialog între diferite domenii ale cunoaşterii: medicină, politică, etică, management şi altele. Este ca un mozaic, al cărui succes depinde atât de alegerea pietricelelor, cât şi de combinarea lor. De fapt, în chestiuni legate de sistemele de sănătate şi sănătatea publică, este vorba, pe de o parte, de înţelegerea fenomenelor şi, pe de altă parte, de identificarea acţiunilor politice, sociale şi tehnologice specifice care afectează familia, munca, mediul şi societatea în ansamblu. Responsabilitatea noastră constă, aşadar, nu numai în luarea de măsuri pentru tratarea bolilor şi asigurarea unui acces echitabil la asistenţă medicală, ci şi în recunoaşterea modului în care sănătatea este influenţată şi promovată de o combinaţie de factori, care trebuie examinaţi şi confruntaţi în complexitatea lor.

În acest sens, aş dori să reiterez că trebuie să ne concentrăm nu "pe profitul imediat, ci pe ceea ce va fi mai bine pentru toţi, ştiind să fim răbdători, generoşi şi solidari, creând legături şi construind punţi, lucrând în reţele, optimizând resursele, astfel încât fiecare să se simtă protagonist şi beneficiar al operei comune" (Discurs adresat participanţilor la Seminarul "Despre etică şi administrarea afacerilor în sectorul medical", 17 noiembrie 2025).

Ajungem aici la tema prevenţiei, care implică şi o perspectivă largă, deoarece situaţiile în care se află comunităţile sunt rezultatul politicilor sociale şi de mediu şi au un impact asupra sănătăţii şi vieţii persoanei. Când analizăm speranţa de viaţă şi calitatea sănătăţii în diferite ţări şi grupuri sociale, descoperim inegalităţi enorme. Acestea depind de variabile precum nivelul veniturilor, nivelul de educaţie atins şi cartierul în care se locuieşte. Din păcate, astăzi ne confruntăm şi cu războaie care afectează structurile civile, inclusiv spitalele, care constituie cele mai grave atacuri pe care mâinile umane le pot face împotriva vieţii şi sănătăţii publice. Se spune adesea că viaţa şi sănătatea sunt valori la fel de fundamentale pentru toţi, dar această afirmaţie este ipocrită dacă, în acelaşi timp, ignorăm cauzele structurale şi politicile care determină inegalităţile. În realitate, în pofida declaraţiilor şi afirmaţiilor contrare, nu toate vieţile sunt respectate în mod egal şi sănătatea nu este nici protejată, nici promovată în acelaşi mod pentru toţi.

Conceptul de O singură sănătate ne poate ajuta ca bază pentru o abordare globală, multidisciplinară şi integrată a problemelor de sănătate. Acesta subliniază dimensiunea de mediu şi interdependenţa diferitelor forme de viaţă şi factorii ecologici care permit dezvoltarea lor echilibrată. Prin urmare, este important să creştem în conştientizarea faptului că viaţa umană este de neînţeles şi nesustenabilă fără alte creaturi. Într-adevăr, pentru a cita enciclica Laudato si', "cu toţii suntem legaţi prin legături nevăzute şi împreună formăm un fel de familie universală, o comuniune sublimă care ne umple de un respect sacru, afectuos şi umil" (nr. 89). Această abordare este în deplină concordanţă cu bioetica globală de care Academia voastră s-a interesat în mod repetat şi pe care faceţi bine să continuaţi să o cultivaţi.

Înţeles în termeni de acţiune publică, principiul One Health (O singură sănătate) necesită integrarea aspectelor legate de sănătate în toate politicile (transport, locuinţe, agricultură, ocuparea forţei de muncă, educaţie etc.), deoarece chestiunile legate de sănătate ating fiecare aspect al vieţii. Prin urmare, trebuie să ne consolidăm înţelegerea şi promovarea binelui comun, astfel încât acesta să nu fie încălcat sub presiunea unor interese individuale sau naţionale specifice.

Binele comun - unul dintre principiile fundamentale ale doctrinei sociale a Bisericii - riscă să rămână o noţiune abstractă şi irelevantă dacă nu recunoaştem că este înrădăcinată în cultivarea unor relaţii strânse între oameni şi a legăturilor dintre membrii societăţii. Acesta este terenul pe care poate creşte o cultură democratică, una care încurajează participarea şi este capabilă să unească eficienţa, solidaritatea şi dreptatea. Trebuie să redescoperim atitudinea fundamentală a îngrijirii ca sprijin şi apropiere de ceilalţi, nu numai pentru că cineva este nevoiaş sau este bolnav, ci pentru că se confruntă cu vulnerabilitatea, vulnerabilitatea comună tuturor fiinţelor umane. Numai aşa vom putea dezvolta sisteme de sănătate mai eficiente şi sustenabile, capabile să satisfacă orice nevoie de sănătate într-o lume cu resurse limitate, precum şi să restabilească încrederea în medicină şi în profesioniştii din domeniul sănătăţii, în pofida oricărei dezinformări sau scepticism faţă de ştiinţă.

Având în vedere importanţa globală a acestei chestiuni, reiterez necesitatea de a găsi mijloace eficiente pentru consolidarea relaţiilor internaţionale şi multilaterale, astfel încât acestea "să îşi poată recăpăta forţa necesară pentru a-şi asuma rolul de întâlnire şi mediere. Acest lucru este într-adevăr necesar pentru a preveni conflictele şi pentru a se asigura că nimeni nu este tentat să prevaleze asupra altora cu mentalitatea forţei, fie ea verbală, fizică sau militară" (Discurs adresat membrilor Corpului Diplomatic, 9 ianuarie 2026). Această viziune se aplică şi cooperării şi coordonării desfăşurate de organizaţiile supranaţionale angajate în protejarea şi promovarea sănătăţii.

Aşadar, prietenii mei, închei exprimându-mi speranţa că angajarea voastră va fi o mărturie eficientă a grijii reciproce, care exprimă modul în care Dumnezeu ne tratează, pentru că are grijă de toţi copiii săi. Vă binecuvântez din inimă pe fiecare dintre voi, pe cei dragi ai voştri şi munca pe care o faceţi. Vă mulţumesc.

Să ne rugăm împreună

Tatăl nostru...

Domnul să fie cu voi...

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu