© Vatican Media

O reflecţie asupra mesajului pontifical pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale

Omul şi Inteligenţa Artificială, o provocare educaţională

În timp ce sistemele de navigaţie GPS au atrofiat treptat instinctul nostru natural de orientare fizică, astăzi Inteligenţa Artificială (IA) prezintă un risc mai profund: acela de a înlocui capacitatea noastră umană de raţionament autonom, subminând dezvoltarea unor abilităţi fundamentale precum gândirea logică, comunicarea, cititul şi scrisul. După cum scrie Papa Leon în recentul său Mesaj pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale: "Toate acestea pot eroda şi mai mult capacitatea noastră de a gândi analitic şi creativ, de a înţelege sensul şi de a distinge între sintaxă şi semantică". Este imperativ să acţionăm astăzi pentru a limita impactul său negativ. Nu este vorba numai de a-i învăţa pe copii şi adulţi cum să folosească IA, ci mai presus de toate, de a-i învăţa să nu fie folosiţi de IA. Scopul este de a crea gânditori, nu repetitori. Creatori, nu consumatori.

Pentru a sluji cetăţenii şi a proteja valorile noastre democratice, trebuie să sprijinim creşterea educaţională a noilor generaţii, oferindu-le surse multiple de informaţii credibile, stimulându-le gândirea critică. Este necesar să ne unim forţele pentru a crea un nou ecosistem care să păstreze oamenii în centru şi IA ca instrument. Alfabetizarea în domeniul IA trebuie să înceapă de la "vârsta curiozităţii" (7-11 ani), dezvoltând capacitatea de a analiza şi critica informaţiile; părinţii trebuie, de asemenea, să fie implicaţi, cultivând o nouă generaţie de gânditori independenţi, constructori ai propriului viitor.

Aşa cum un tânăr care învaţă să cânte la un instrument va aprecia mai bine valoarea şi calitatea unei performanţe muzicale, trebuie să-i încurajăm şi pe tineri, împreună cu profesorii, să-şi formuleze propria viziune prin crearea propriilor conţinuturi, explorând teme sociale, ştiinţifice, istorice şi filozofice, publicându-le prin platforme colaboratoare, favorizând un mediu de învăţare participativ în care alţi elevi să poată interacţiona. Astfel vor şti să evalueze, cu spirit critic, informaţiile care îi bombardează şi să dezvolte propriul punct de vedere independent.

IA poate fi utilizată pentru a crea procese care să faciliteze generarea şi evaluarea ideilor, pentru a reduce timpul necesar explorării, generând mai multe alternative la o primă intuiţie, întrebându-se constant "Există un alt mod?" şi identificând defectele, riscurile şi presupunerile ascunse. Prin cicluri de generare, critică şi îmbunătăţire, majoritatea ideilor vor fi abandonate. Puţinele idei care vor supravieţui vor fi mai solide, realiste, cele care probabil vor merita urmărite.

Protecţia necesară oferită de interdicţiile legale este o condiţie necesară, dar nu suficientă, pentru a ne apăra de dezvoltarea exponenţială a IA şi a produselor sale. Trebuie să învăţăm să folosim Inteligenţa Artificială pentru a valoriza rolul nostru în societate şi capacităţile noastre umane în dialog, în învăţare şi în dezvoltarea unor culturi comune, creând comunităţi în jurul unor idei împărtăşite.

Un alt risc care merită atenţie se află în cyber-rasism: excluderea sistematică a culturilor, limbilor şi perspectivelor non-mainstream din seturile de date care alimentează algoritmii. IA riscă să marginalizeze şi mai mult comunităţile deja vulnerabile, "ştergându-le" efectiv din lumea online, compromiţând pluralitatea culturală. Chatboţii vor înlocui în mare măsură şi în timp sursele tradiţionale de informaţii cu "personalităţi virtuale": aceştia vor fi noii noştri interlocutori zilnici. Fiecare cetăţean va putea avea un tutore, un asistent personal: riscul este să fim din nou dominaţi de câţiva jucători mari, aşa cum este cazul reţelelor sociale.

Numai exploatând înseşi tehnologiile IA şi combinând inteligent forţele noastre putem apăra cultura noastră şi calitatea vieţii democratice. Trebuie să privilegiem avantajele umane înnăscute, combinând lumea fizică şi cea digitală. Din nou, alături de Papa Leon, în mesajul său către comunicatori, întrebarea cheie este: "Ce putem şi ce vom putea face noi, crescând în umanitate şi cunoaştere, cu o utilizare înţeleaptă a unor instrumente atât de puternice aflate la dispoziţia noastră?".

Cetăţenii, pornind de la noile generaţii, au nevoie de surse diversificate de informare, pentru a-şi consolida propriile capacităţi analitice ştiinţifice, pentru a dezvolta spiritul creativ şi capacitatea pentru a interpreta şi a se apăra de perspective distorsionate. Pentru a susţine democraţia şi libertatea, trebuie să stimulăm cetăţenii implicându-i într-un proces de educaţie continuă, făcându-i actori mai conştienţi. Acest lucru necesită construirea de competenţe în întreaga populaţie, încurajându-i spiritul critic.

IA reprezintă cu siguranţă o oportunitate. Cheia se află în a educa generaţiile prezente şi viitoare să o folosească drept instrument de potenţare a capacităţilor umane, nu ca un substitut al gândirii critice. Numai aşa vom putem păstra umanitatea noastră, valorile noastre democratice, libertatea noastră şi autonomia noastră intelectuală.

Antonio Arcidiacono
director pentru Tehnologie şi Inovaţie de la "European Broadcasting Union"

(După L'Osservatore Romano, 3 februarie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu