© Vatican Media

O nouă cârjă pastorală pentru Papa Leon

Începând cu 6 ianuarie, pontiful foloseşte o nouă cârjă pastorală care, explică Oficiul pentru Celebrări Liturgice, este "în continuitate" cu cele folosite de predecesorii săi, unind misiunea de a vesti misterul lui Cristos pe cruce cu manifestarea glorioasă a învierii.

Pe 6 ianuarie 2026, de solemnitatea Epifaniei şi de închiderea Porţii Sfinte a Bazilicii "Sfântul Petru", Leon al XIV-lea a folosit o nouă cârjă pastorală. După cum explică Oficiul pentru Celebrări Liturgice, cârja pastorală "este în continuitate cu cele folosite de predecesorii săi, unind misiunea de a vesti misterul iubirii exprimat de Cristos pe cruce cu manifestarea sa glorioasă în înviere".

"Misterul pascal, centru gravitaţional al mesajului apostolic, devine astfel un motiv de speranţă pentru omenire, deoarece moartea nu mai are nicio putere asupra omului, întrucât ceea ce Cristos a asumat a şi răscumpărat", se arată într-un comunicat. Cârja pastorală a lui Leon al XIV-lea "îl prezintă pe Cristos care nu mai este legat de cuiele Pătimirii, ci cu trupul său glorificat în actul înălţării la Tatăl. Ca în apariţiile Celui Înviat, acesta prezintă discipolilor săi rănile crucii, ca semne luminoase ale victoriei care, deşi nu şterg durerea umană, o transfigurează în zori de viaţă divină".

Oficiul pentru Celebrări Liturgice reaminteşte, de asemenea, că această cârjă pastorală, "ca însemn episcopal, nu a făcut niciodată parte din însemnele propriu-zise ale pontifului roman. Încă din Evul Mediu timpuriu, papii au folosit ferula pontificalis ca simbol al puterii lor spirituale şi de conducere. Deşi forma ferulei este neclară, era vorba probabil de un toiag care purta o cruce simplă în vârf. Papii primeau acest însemnă după alegerea lor, când luau în posesie catedra lor în bazilica «Sfântul Ioan din Lateran».

Folosirea ferulei, însă, nu a făcut niciodată parte din liturgia papală, cu excepţia anumitor ocazii, cum ar fi deschiderea Porţii Sfinte pentru a bate de trei ori în uşi sau, la consacrarea bisericilor, pentru a desena alfabetul latin şi grecesc pe paviment, aşa cum cere ritualul". Sfântul Papă Paul al VI-lea a fost cel care, la 8 decembrie 1965, cu ocazia încheierii Conciliului al II-lea din Vatican, a folosit o "cârjă pastorală" de argint cu figura răstignitului. Sculptorul Lello Scorzelli, care a fost însărcinat să o realizeze, a vrut astfel să exprime vocaţia Apostolului Paul, al cărui nume papa a ales să-l poarte: acela de a fi martor şi vestitor al lui Cristos răstignit (cf. 1Cor 2,2).

Sfântul Paul al VI-lea, nemaifolosind ferula, a început să folosească tot mai frecvent această cruce pastorală în celebrările liturgice, la fel ca şi succesorii săi. Ne amintim de gestul Sfântului Ioan Paul al II-lea, care, la începutul slujirii sale petrine, a ales să ridice crucea pastorală pentru a arăta centrul învăţăturii sale, aşa cum a anunţat în omilia sa: "Deschideţi uşile lui Cristos". Papa Benedict al XVI-lea a ales, de asemenea, să folosească o cârjă pastorală având în partea de sus o cruce de aur, folosită deja de fericitul Pius al IX-lea, şi mai târziu cea care i-a fost donată, purtând simbolul Mielului pascal şi monograma lui Cristos în centrul crucii, ca reprezentare a unităţii misterului Crucii şi Învierii, centru al Kerygma apostolice.

(După Vatican News, 8 ianuarie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu