© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Angelus (21 decembrie 2025)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Astăzi, în a patra duminică din Advent, liturgia ne invită să medităm asupra figurii Sfântului Iosif. Ni-l prezintă, în special, în momentul în care Dumnezeu îi revelează misiunea sa în vis (cf. Mt 1,18-24). Ne propune astfel o pagină foarte frumoasă din istoria mântuirii, al cărei protagonist este un om fragil şi greşitor, ca noi, şi în acelaşi timp curajos şi puternic în credinţă.

Evanghelistul Matei îl numeşte "om drept" (cf. Mt 1,19), iar ceea ce îl caracterizează ca un israelit pios, care respectă Legea şi frecventează sinagoga. Dincolo de aceasta, însă, Iosif din Nazaret ne apare şi ca o persoană extrem de sensibilă şi umană.

Observăm acest lucru atunci când, chiar înainte ca îngerul să-i reveleze misterul care se împlineşte în Maria, în faţa unei situaţii greu de înţeles şi de acceptat, el nu alege, în ceea ce o priveşte pe viitoarea sa soţie, calea scandalului şi a condamnării publice, ci pe cea discretă şi binevoitoare a repudierii secrete (cf. Mt 1,19). Şi astfel arată că înţelege sensul cel mai profund al propriei practici religioase: cel al milostivirii.

Puritatea şi nobleţea sentimentelor sale devin, însă, şi mai evidente atunci când Domnul, în vis, îi revelează planul său de mântuire, indicându-i rolul neaşteptat pe care el va trebui să-l asume: să fie soţul Fecioarei Mame a lui Mesia. Aici, de fapt, Iosif, cu un mare act de credinţă, lasă în urmă chiar şi ultima instanţă a certitudinilor sale şi porneşte spre un viitor acum total în mâinile lui Dumnezeu. Sfântul Augustin descrie astfel consimţământul său: "Prin evlavia şi caritatea lui Iosif s-a născut un fiu din Fecioara Maria şi tocmai Fiul lui Dumnezeu" (Sermo 51, 20.30).

Pietate şi caritate, milostivire şi abandonare: iată virtuţile bărbatului din Nazaret pe care liturgia ni le propune astăzi, pentru ca să ne însoţească în aceste ultime zile ale Adventului, spre Sfântul Crăciun. Sunt atitudini importante care educă inima să-l întâlnească pe Cristos şi pe fraţi şi care ne pot ajuta să fim, unii pentru alţii, iesle primitoare, casă ospitalieră, semn al prezenţei lui Dumnezeu. În acest timp de har, să nu ratăm ocazia de a le practica: iertând, încurajând, oferind o licărire de speranţă celor cu care trăim şi celor pe care îi întâlnim; şi reînnoind în rugăciune abandonarea noastră filială Domnului şi Providenţei sale, încredinţându-i totul cu încredere.

Să ne ajute în aceasta Fecioara Maria şi Sfântul Iosif, care cei dintâi, cu credinţă şi mare iubire, l-au primit pe Isus, Mântuitorul lumii.

______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Vă salut cu afect pe voi toţi, romani şi pelerini din Italia şi din alte părţi ale lumii, în special pe cei din Jumilla, Spania, şi grupul de profesori de la Our Lady College din Hong Kong. De asemenea, îi salut pe credincioşii din Chieti Scalo şi din Voghera, pe profesorii şi elevii Liceului Ştiinţific "Banzi Bazoli" din Lecce şi pe membrii din "Fondazione Agostiniani nel Mondo" cu ocazia aniversării sale.

Astăzi adresez un salut special copiilor şi tinerilor din Roma! Preaiubiţilor, aţi venit cu cei din familiile voastre şi cu cateheţii voştri pentru binecuvântarea statuilor Pruncului Isus, care vor fi plasate în ieslea din casele, şcolile şi oratoriile voastre. Mulţumesc Centrului "Oratori Romani" pentru organizarea acestui eveniment şi binecuvântez din inimă toţi Pruncuşorii. Dragi tineri, în faţa ieslei, rugaţi-vă lui Isus şi pentru intenţiile Papei. În special, să ne rugăm împreună ca toţi copiii lumii să poată trăi în pace. Vă mulţumesc din adâncul inimii!

Şi alături de Pruncuşori şi de toate exprimările credinţei noastre în Pruncul Isus, să vă binecuvânteze mereu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Vă doresc tuturor o duminică frumoasă şi un Crăciun sfânt şi senin!

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu