© Vatican Media

Umanismul digital, viitorul corect al IA este în reguli şi în limite

După audienţa cu Papa Leon al XIV-lea, membrii Consiliului Consultativ al Academiei RCS au participat la o întâlnire la Casina Pio IV din Vatican, concentrată pe întrebările ridicate de inteligenţa artificială în epoca noastră. Cardinalul José Tolentino de Mendonça a afirmat că religiile "sunt parteneri fundamentali în construcţia umanului".

Cuvintele Papei Leon al XIV-lea, rostite în Aula Clementină despre noul umanism în era digitală, au rezonat cu reflecţiile membrilor Consiliului Consultativ al Academiei RCS şi au punctat întâlnirea, care a început pe 7 noiembrie în Casina Pio IV, la scurt timp după audienţa cu pontiful. Sublinierile papei asupra "raportului dintre etică şi inteligenţa artificială" şi asupra comunicării "în slujba persoanelor", asigurându-se că aceasta nu devine "un sistem de algoritmi", au orientat dialogul, la care au participat directori generali, manageri şi antreprenori. Accentul a fost pus şi pe un aspect evidenţiat de episcopul de Roma: nu există "un umanism adevărat fără simţ critic, fără regândire continuă"; ceea ce este nevoie este un mod de gândire "care eliberează comunicarea de goana modelor". Şi s-a subliniat că lumea, aşa cum a spus papa, are nevoie de "antreprenori şi comunicatori oneşti şi curajoşi".

Cine elaborează algoritmii?

Aşadar, aceste reflecţii ale Papei Leon al XIV-lea au precedat, au inspirat şi au ghidat întâlnirea de la Vatican axată pe tema "Umanismul digital: etică şi inteligenţă artificială în slujba omului". Lucrările au fost deschise de Paolo Ruffini, prefectul Dicasterului pentru Comunicare. "Nicio cunoaştere - a spus el - nu este posibilă dacă suntem privaţi de dreptul de a accesa liber, conştient şi în mod pluralist informaţii corecte şi complete". Există multe întrebări fundamentale în acest domeniu. Cine elaborează algoritmii? Şi în ce scop? Problema, a afirmat prefectul, "este deontologică, tehnologică, economică, de alfabetizare mediatică". Prin urmare, este necesar "să se creeze alianţe, astfel încât inteligenţa artificială să fie în slujba adevărului şi a cunoaşterii". În discursul său, Fiorenza Sarzanini, directoare adjunctă a "Corriere della Sera", a subliniat mai întâi că cuvintele Papei Leon "trebuie să fie drumul pe care trebuie să-l parcurgem întotdeauna, în fiecare zi". Şi a amintit că Academia RCS, un proiect care creşte în fiecare an cu masterate şi alte iniţiative, a format mii de oameni de-a lungul anilor.

Cairo: IA trebuie să fie în slujba omului

Întâlnirea cu Leon al XIV-lea a fost amintită şi de Urbano Cairo, preşedinte şi CEO al RCS MediaGroup: "Papa ne-a oferit un drum pentru munca noastră de comunicatori, antreprenori şi manageri". Relaţia dintre etică şi inteligenţa artificială, a adăugat el, are implicaţii care se vor dezvolta semnificativ. Inteligenţa artificială "trebuie să fie în slujba omului, nu invers". Privind problema ocupării forţei de muncă, a spus Cairo, se observă deja repercusiuni semnificative: în Statele Unite, de exemplu, zeci de mii de locuri de muncă au fost pierdute, iar inteligenţa artificială riscă să fie "în coliziune cu lumea muncii". Omenirea este pusă în faţa unui fenomen fără precedent, "care nu poate fi atribuit revoluţiei industriale din trecut". Trebuie să ne asigurăm că "inteligenţa artificială nu este ceva «consumator» şi dificil de gestionat şi controlat".

Benanti: Riscurile unei maşini care se umanizează

Părintele Paolo Benanti, teolog şi membru al Comitetului Naţiunilor Unite pentru Inteligenţă Artificială, a început prin a pune o întrebare: care sunt lucrurile noi în lumea noastră contemporană? Toate acestea sunt, a spus el, simbolizate de smartphone. Natura şi fluiditatea noilor tehnologii reprezintă "o trăsătură distinctivă a societăţii". Tipul de maşină pe care îl dezvoltăm "este un sistem care se umanizează". Acest lucru face din inteligenţa artificială "un nou agent social". Se pot imagina, a adăugat teologul, transformări sociale: nu se vor schimba pur şi simplu unele locuri de muncă, mai degrabă acestea nu vor mai exista. Acest proces produce o viziune "mecanică" despre om. Discursul părintelui Paolo Benanti, care a început cu o întrebare, s-a încheiat cu o altă întrebare centrală: care este "diferenţa dintre o maşină care se umanizează şi un om care se mecanizează?". Maşina, a afirmat el, nu are o conştiinţă, dar acest lucru "nu exclude posibilitatea de a-l imita pe om".

Provocările reprezentate de IA

Întâlnirea a continuat cu o conversaţie la care au participat Luciano Fontana, director al "Corriere della Sera", prefectul Paolo Ruffini şi cardinalul José Tolentino de Mendonça, prefectul Dicasterului pentru Cultură şi Educaţie. Directorul ziarului milanez a indicat centrul discuţiei, adică impactul inteligenţei artificiale. El a menţionat că Biserica reflectă de mult timp asupra acestei probleme. Papa Leon a abordat acest subiect încă de la începutul pontificatului său, când a subliniat că "ne confruntăm cu o nouă revoluţie". Papa Francisc, a amintit şi Fontana, a dedicat aproape 30 de discursuri în timpul pontificatului său acestei teme. Amintind de această moştenire, Luciano Fontana a întrebat care sunt provocările pentru această perioadă.

De Mendonça: ecranul a depăşit cartea

Cardinalul José Tolentino de Mendonça şi-a exprimat îngrijorarea că, în aceste vremuri de "transformare profundă şi accelerare", noile tehnologii ar putea înlocui omul. Printre schimbările radicale, cardinalul a făcut referire la lumea cărţilor. El a observat că astăzi era cărţilor - chiar dacă noi continuăm să le citim şi să le producem - pare să se fi încheiat. O transformare este în curs de desfăşurare: "petrecem mai multe ore în faţa unui ecran decât în faţa unei cărţi". Şi dacă instrumentul se schimbă, "şi fiinţa umană se schimbă". Trecerea de la cărţi la ecrane în viaţă are un impact radical şi costuri sociale enorme: una dintre preocupările majore din şcoli este legată de sănătatea mintală. Persoana umană trebuie protejată şi este nevoie de "o educaţie în tehnologie"; trebuie "legată etica de algoritm". Este nevoie de un "pact social" pentru a proteja educaţia şi a aborda tehnologia. Trebuie să "ne pregătim pentru toate transformările în curs şi pentru cele care vor veni".

Ruffini şi fake news: sunt necesare reguli universale

Prefectul Paolo Ruffini a abordat apoi tematica fake news [ştiri false] şi a minciunilor asociate cu inteligenţa artificială. Sunt necesare reguli "negociate, împărtăşite, universale". Este necesară "o educaţie care să transcende şi instrumentele". Se poate concura cu inteligenţa artificială numai la un singur nivel: cel filozofic. "Vom rămâne umani dacă vom păstra gândirea relaţională". La nivel etic, a afirmat apoi Ruffini, gândirea pluralistă, libertatea trebuie protejate: numai aceasta "ne permite să formăm cetăţeni conştienţi". Prin urmare, trebuie promovat "adevărul într-un sistem pluralist". Cardinalul José Tolentino de Mendonça a remarcat, de asemenea, că trebuie să ne ferim de ambiguitatea tehnologică. Inteligenţa artificială nu poate fi considerată "o maximă pentru toate, pentru orice". Are un "rol precis şi este subsidiară nevoilor umane". Pentru a evita confuzia maşinii cu omul, este necesar să se stabilească "reguli, dar mai ale limite". Nevoia de limite nu este "o formă deghizată de tehnofobie", ci o claritate antropologică pentru a proteja umanul. Principala problemă pe care Biserica o percepe astăzi, în special în rândul tinerilor, este pesimismul, nihilismul.

Un nou umanism integral

Prefectul Paolo Ruffini a afirmat apoi că este o prioritate, aşa cum a afirmat Papa Leon al XIV-lea, să avem o "gândire orientată spre viitor", să învăţăm să privim dincolo de prezent. Avem nevoie de "jurnalişti, matematicieni, profesionişti curajoşi". Această perioadă necesită o investiţie majoră în viitor şi trebuie să înţelegem că "binele comun este necesar şi pentru afaceri". Dacă consumismul este împins prea departe, societatea nu va putea să se susţină. "Nu putem încredinţa totul inteligenţei artificiale". Nu tot ceea ce este posibil şi corect şi "numai dacă menţinem limitele, societatea nu se va prăbuşi". Chiar şi în problemele legate de inteligenţa artificială, religiile au un spaţiu central în construirea unor societăţi bazate pe o idee de dreptate. În cele din urmă, cardinalul José Tolentino de Mendonça a afirmat că religiile "sunt parteneri fundamentali în construcţia umanului". Avem nevoie de "un nou umanism, integral şi sensibil, care să poată fi o lumină călăuzitoare în aceste vremuri".

Amedeo Lomonaco

(După Vatican News, 7 noiembrie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu