© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Discurs adresat Cavalerilor lui Columb (6 octombrie 2025)

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Pacea să fie cu voi!

Excelenţă, dragi prieteni,

Îmi face plăcere să vă urez bun venit în această dimineaţă, tuturor membrilor Consiliului Director al Cavalerilor lui Columb, precum şi familiilor voastre care vă însoţesc în această dimineaţă ca parte a pelerinajului vostru în acest An Jubiliar al Speranţei. Cât de important este acest cuvânt în sine: speranţă.

Zeci de milioane de credincioşi au venit, de asemenea, la Roma în acest An Sfânt pentru a vizita mormintele apostolilor, pentru a trece prin Porţile Sfinte, pentru a fi întăriţi în credinţa lor. Una dintre operele de artă din Vatican pe care, fără îndoială, le văd atunci când trec prin Poarta Sfântă şi intră în bazilică este baldachinul lui Gian Lorenzo Bernini, care străluceşte acum în toată frumuseţea sa originală după prima restaurare completă din istoria sa. Alta, în absida bazilicii, este frumosul monument din bronz al lui Bernini care protejează Catedra Sfântului Petru, care a fost renovată în acelaşi timp. Aceste capodopere îi ajută pe toţi cei care le privesc să contemple două dintre principalele principii ale credinţei noastre: prezenţa reală a lui Isus în Euharistie şi papa ca succesor al lui Petru, care uneşte şi călăuzeşte Biserica.

Aş dori să exprim profunda mea recunoştinţă faţă de Cavalerii lui Columb pentru generozitatea de care aţi dat dovadă în a face posibile aceste proiecte. Acestea sunt un semn vizibil al devotamentului vostru continuu faţă de vicarul lui Cristos. De-a lungul istoriei sale, ordinul a sprijinit opera caritabilă a pontifului roman în diferite moduri, inclusiv prin Fondul Vicarius Christi, care îi permite să îşi exprime solidaritatea cu cei săraci şi cei mai vulnerabili din întreaga lume.

Printr-o varietate de iniţiative întreprinse de consiliile locale, voi şi fraţii voştri cavaleri căutaţi, de asemenea, să aduceţi compasiunea şi iubirea Domnului în comunităţile voastre locale, inclusiv prin eforturile voastre de a susţine sfinţenia vieţii umane în toate etapele sale, de a ajuta victimele războiului şi ale dezastrelor naturale şi, de asemenea, de a sprijini vocaţiile sacerdotale. Pentru aceste acţiuni concrete, precum şi pentru rugăciunile şi sacrificiile voastre zilnice pentru binele întregului popor al lui Dumnezeu, vă exprim sincera mea apreciere.

Dragi fraţi şi surori, vă urez un pelerinaj rodnic şi mă rog ca perioada petrecută la Roma, în Cetatea Eternă, să vă hrănească credinţa, să vă întărească în speranţă şi să vă adâncească iubirea faţă de Biserică. În acest fel, să fiţi întăriţi ca să continuaţi misiunea demnă începută de nobilul vostru fondator.

Cu aceste sentimente, vă încredinţez pe toţi mijlocirii Sfintei Fecioare Maria, Maica Bisericii, şi a Fericitului Michael McGivney, şi vă împart cu bucurie binecuvântarea mea fiecăruia dintre voi, familiilor şi celor dragi. Vă mulţumesc foarte mult.

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu