© Vatican Media

Tolentino de Mendonça: Leon al XIV-lea şi privirea Bisericii asupra lucrurilor noi

A înfrunta "noutăţile" şi "revoluţiile" din timpul nostru - un timp în care totul este de acum "interconectat" - necesită o privire mai înaltă. O epocă în care tehnologia devine o prezenţă greoaie, aproape "invazivă", cere noi răspunsuri. Şi drumul, potrivit cardinalului José Tolentino de Mendonça, trece prin educaţie şi prin instruire, printr-o umanitate care redescoperă valoarea "frumuseţii" şi a "spiritualităţii". O cale care nu este solitară, ci împărtăşit cu maeştri, învăţători, călăuze care ştiu să fie "prieteni, însoţitori, părinţi": capabili să păzească şi să însoţească înflorirea persoanei.

Aceasta este esenţa intervenţiei rostite de prefectul Dicasterului pentru Cultură şi Educaţie, la finalul celei de-a doua Întâlniri Internaţionale despre Sens, un eveniment global promovat de Scholas Occurrentes şi CAF - Banca de Dezvoltare din America Latină şi din Caraibe, care s-a încheiat astăzi, 29 mai, în Aula Nouă a Sinodului.

Moştenirea lui Francisc, preluată de Leon al XIV-lea

În discursul său, cardinalul a amintit "preţioasa moştenire" a Papei Francisc în domeniul educaţiei, "preluată cu entuziasm" de succesorul său, Leon al XIV-lea. O moştenire care devine profeţie: cu alegerea numelui său, noul pontif a voit să îndrepte atenţia lumii către o altă "revoluţie", cea "digitală", şi către orizontul Inteligenţei Artificiale.

În mijlocul atâtor întrebări, incertitudini şi temeri, o "certitudine fundamentală" rămâne neschimbată: educaţia este şi va fi busola. "Nu trăim numai într-o epocă de schimbări", a amintit Tolentino de Mendonça, citându-l pe Papa Francisc, "ci într-o schimbare de epocă". "În această nouă fază a istoriei, educaţia poate favoriza o utilizare conştientă a tehnologiilor, o atitudine critică, capabilă să înţeleagă şi să discearnă oportunităţi şi limite."

Aulele, "sonde şi antene"

Un semn concret al acestei angajări este Pactul Educaţional Global, lansat de Papa Francisc la 12 septembrie 2019: o invitaţie adresată întregii lumi de a-şi uni forţele pentru ca educaţia să genereze pace, dreptate, primire. Dar orice pact are nevoie de nouă limfă. "Totul - a afirmat cardinalul - are o reflectare în lumea educativă." Chiar şi problema sănătăţii mintale, care a apărut cu forţă numai în perioada post-pandemie, se naşte în sălile de clasă, în rândul tinerilor. "Avem nevoie de aceste sonde, de aceste antene, pentru că nu putem crede că anumite probleme, marile angoase, sunt prerogativă exclusivă a vârstei adulte."

Un alt front urgent: instruirea în contextele de urgenţă. "Să ne gândim la săraci, la migranţi, la refugiaţi, la tinerii şi tinerele de la periferiile lumii", a spus cardinalul, amintind o cifră UNESCO: 230 de milioane de copii nu au astăzi acces la şcoală.

A instrui la îngrijirea creaţiei

"Totul este conectat", avertiza enciclica Laudato si', care a sărbătorit recent a zecea aniversare, iar astăzi, mai mult ca oricând, acest mesaj rezonează. Omul şi ambientul nu sunt entităţi distincte, ci voci ale aceleiaşi simfonii. Prin urmare, educaţia trebuie să formeze şi la păzirea Casei Comune. "Nu avem nevoie de o antropologie despotică - a explicat Tolentino de Mendonça -, ci de o antropologie sensibilă, capabilă să realizeze visul lui Dumnezeu: ca omul să fie îngrijitorul Creaţiei, nu stăpânul ei." Într-un timp în care tehnologia este omniprezentă, adesea capabilă să înlocuiască realitatea, "trebuie să reflectăm asupra modului în care să rămânem umani".

"Slujirea" educaţiei

Vorbind despre instruire, cardinalul a amintit că atât Papa Francisc, cât şi Leon al XIV-lea au fost "profesori". "Ei cunosc valoarea unei şcoli, a unui învăţător, a acestui atelier extraordinar de umanitate." Şi alegerea numelui din partea noului pontif, în lectura cardinalului, este un semnal puternic: o întoarcere la res novae, la "lucrurile noi" de astăzi, ca o ideală Rerum Novarum, enciclica lui Leon al XIII-lea, "din al treilea mileniu". Papa a vorbit "cu mare luciditate despre revoluţia tehnologică în curs, pe care nu trebuie să o ignorăm şi nici să ne temem, dar pe care suntem chemaţi să o primim şi să o integrăm, cu spirit critic şi privire umană, pentru a-i evidenţia potenţialităţile în slujba unei educaţii incluzive".

În încheiere, reflecţia asupra figurii educatorului: nu "o maşină de cunoştinţe", ci "un ghid, un prieten, un însoţitor, un părinte". Cineva care să ştie să abordeze misterul creşterii personale, care să ştie să păzească miracolul zilnic al autoconstrucţiei. Pentru că, aşa cum a amintit Leon al XIV-lea, a educa este o adevărată "slujire".

Edoardo Giribaldi

(După Vatican News, 29 mai 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu