© Vatican Media

Episcopii din COMECE după întâlnirea cu Leon al XIV-lea

"Să se ajungă repede la o pace justă pentru războiul din Ucraina"

Preocuparea pentru pace, în special în ceea ce priveşte criza din Ucraina, şi problema reînarmării, "asupra căreia papa nu şi-a exprimat o poziţie - cu privire la oportunitatea sau nu a acesteia -, ci mai degrabă teama că o atenţie mai mare acordată cheltuielilor pentru armamente va fi în detrimentul sprijinului pentru cei mai nevoiaşi şi cei mai fragili". Pacea a fost, inevitabil, una dintre principalele teme abordate în audienţa pe care Papa Leon al XIV-lea a acordat-o în dimineaţa zilei de vineri, 23 mai 2025, preşedinţiei Comisiei Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE). Asupra temei s-a oprit episcopul preşedinte Mariano Crociata, în timpul unei conferinţe de presă la sfârşitul întâlnirii cu pontiful: pe această temă - a reiterat ulterior într-un interviu acordat presei Vaticanului - "Europa este chemată să găsească unitate, adică armonie şi acord între naţiuni şi guverne în ceea ce priveşte voinţa şi capacitatea de a ajunge la o direcţie comună".

Audienţa de vineri dimineaţă "are o mare semnificaţie pentru noi, deoarece a avut loc la câteva zile după alegerea lui Leon şi la puţin peste o lună după moartea Papei Francisc", a mai spus Crociata. Pontiful augustinian "a dorit mai presus de toate să ne asculte liber, fără a oferi indicaţii precise în această fază, iar în aceasta am observat o mare atenţie din partea sa pentru Europa-instituţie, născută ca proiect de pace, şi pentru funcţionarea sa". Astăzi, ea "înfruntă un moment delicat de confruntare cu noua administraţie americană, care a preluat funcţia la începutul anului, şi, de asemenea, cu o schimbare de paradigme în opinia publică, care vede răspândirea în multe ţări a unor fenomene îngrijorătoare precum populismul, adesea în contrast cu însăşi principiile cardinale ale Uniunii Europene", a admis preşedintele COMECE.

În special, "am fost impresionaţi însă - a declarat arhiepiscopul Antoine Hérouard, unul dintre vicepreşedinţii COMECE - de sublinierea pe care a făcut-o Leon al XIV-lea cu privire la consecinţele economice şi sociale ale conflictului ucrainean asupra vieţii oamenilor. Mai multe fonduri pentru consolidarea sistemelor de apărare şi de securitate nu pot corespunde cu mai puţine ajutoare pentru cei care suferă sau trăiesc în dificultăţi". Un fapt concret care s-a manifestat, de exemplu, odată cu creşterea preţurilor la energie. "Nu am intrat în detalii, a adăugat prelatul francez, ci ne-am oprit cu toţii asupra exigenţei de a ajunge rapid la o pace care să fie justă. Echilibrul dintre pace şi dreptate este fundamental." Şi luând la rândul său cuvântul, un alt vicepreşedinte, episcopul lituanian Rimantas Norvila, a evidenţiat cum "deşi încă nu se văd soluţii concrete, astăzi toate ţările europene trebuie să se simtă implicate în obiectivul de a opri războiul cât mai curând posibil".

Şi migraţiile au fost printre subiectele de discuţie în timpul audienţei. A vorbit despre asta în cadrul conferinţei de presă un alt vicepreşedinte, episcopul portughez Nuno Brás da Silva Martins. Pe de o parte, "este nevoie ca Europa să primească migranţii şi pentru a contracara declinul demografic", dar, pe de altă parte, este evidentă "o anumită incapacitate de a-i integra pe cei care sosesc la graniţele noastre". Este vorba de o "problemă care priveşte respectul faţă de persoană în toată demnitatea sa" şi care implică "şi tema rădăcinilor creştine ale Europei". Este necesar "să găsească un punct de echilibru", a reafirmat şi Crociata la mass-media vaticane, "revenind la o privire raţională şi atentă faţă de persoane". În schimb, "adesea există impresia că suntem târâţi de fricii exagerate şi, prin urmare, de o apărare care, în realitate, mai mult atacă apără şi face ca aceste persoane să fie respinse sau mutate în alte ţări, cu efecte devastatoare pentru viaţa lor".

În afară de asta, papa a insistat "mult" asupra însoţirii tinerilor şi asupra transmiterii credinţei în familie. Au subliniat acest lucru fie Crociata, fie Hérouard. În timp ce Czeslaw Kozon, episcop de Copenhaga şi reprezentant în calitate de vicepreşedinte al COMECE şi al Conferinţelor Episcopale Scandinave, a pus accentul, în mod specific, pe ştergerea din registrele de botezuri: fenomen care în multe ţări, "cum ar fi Belgia şi Olanda", este în creştere. "În afară de tema copiilor care îşi acuză părinţii că le-au impus o alegere de credinţă, există şi aceea a interferenţei statelor în viaţa Bisericii şi în organizarea structurilor Bisericii, ceea ce riscă să pună în discuţie libertatea religioasă. Şi apoi există dreptul şi obligaţia părinţilor de a-i educa pe copii." În curând, "ar putea chiar să vină o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la acest punct, deoarece persoanele care doresc să se şteargă din registre, adesea din motive ideologice, o fac invocând normativa europeană despre prelucrarea datelor cu caracter personal". Prin urmare, în practică, a explicat părintele Manuel Barrios Prieto, secretar general al COMECE, dacă în loc de "simpla adnotare a voinţei de a nu mai aparţine Bisericii Catolice ("desbotezare") în marginea numelui s-ar merge spre o anulare efectivă a registrului de botezuri, acest lucru ar duce într-adevăr la un atac asupra libertăţii Bisericii şi la o lipsă de respect faţă de autonomia sa".

În sfârşit, papa a arătat mare atenţie faţă de inteligenţa artificială, a concluzionat Crociata, "o temă care implică dezinformarea; respectarea demnităţii, a secretului, a identităţii şi a libertăţii persoanei; şi care are consecinţe asupra planului de muncă".

Roberto Paglialonga

(După L'Osservatore Romano, 23 mai 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu