Psalmul 119 - "Marea cântare a Legii". Despre tema Duminicii Cuvântului lui Dumnezeu 2025

Tema Duminicii Cuvântului lui Dumnezeu din 26 ianuarie 2025 - "Sper în Cuvântul tău" - este luată din Psalmul 119. În următoarele rânduri vom prezenta câteva idei din bogăţia imensă prezentă în acest psalm.

Cu cele 176 de versete, Psalmul 119 este cel mai lung psalm din întreaga Biblie şi de asemenea, cel mai lung capitol din întreaga Biblie.

Este un psalm alfabetic, împărţit în 22 de strofe a câte opt versuri, conform numărului de litere ale alfabetului ebraic. Are şi o particularitate specială, aceea că versurile de deschidere ale fiecărei strofe începe cu una dintre cele 22 de litere ale alfabetului ebraic.

Fiecăreia dintre cele 22 de litere ebraice i-a fost dată, în tradiţia iudaică, o semnificaţie simbolică. De exemplu: "he" simbolizează numele lui Dumnezeu, "zain" - lumea spirituală, "kof" - sfinţenia lui Dumnezeu, "tav" - bunătatea lui Dumnezeu, "tet" - adevărul lui Dumnezeu, "kaf" - mâna lui Dumnezeu (acţiunea sa), "iod" - semn al puterii lui Dumnezeu, manifestată în ceea ce este mai mic, "alef" - simbolizează capul şi inteligenţa umană, "ain" - ochiul care permite vederea, "pe" - gura deschisă pentru a vorbi şi cânta lui Dumnezeu, "bet" - capacitatea de a percepe şi de a înţelege, "ghimel" - bunăvoinţa faţă de cei săraci, "lamed" - simbolizează inima omului, "vav" - unitatea, "dalet" - calea care deschide spre viaţă. Prin urmare în acest psalm putem medita acţiunile lui Dumnezeu în diferitele sale atribute, putând înţelege mai bine responsabilitatea umană meditând la versetele ce se referă la atitudinea omului în conformitate cu planul divin.

Scopul folosirii tuturor literelor alfabetului este de a exprima toate modurile în care fiinţa umană îl poate lăuda pe Dumnezeu. Precum cele 22 de litere epuizează alfabetul, ele formulează exhaustiv diferitele moduri de a-l lăuda pe Dumnezeu. Litera este limbajul specific al fiinţei umane, un mijloc de comunicare cu Dumnezeu şi un mod de a vorbi despre Dumnezeu.

Psalmistul repetă neîntrerupt opt termeni prin care desemnează revelaţia lui Dumnezeu, aceşti termeni fiind sinonimi cu Cuvântul lui Dumnezeu. Psalmistul realizează astfel o relaţie personală cu Dumnezeu, care i se revelează prin Cuvântul său, până la punctul de a face din Tora centrul vieţii sale. Cei 8 termeni sunt: "lege" (Tora) - şi reprezintă Cuvântul care desemnează revelaţia divină în plinătatea ei; "mărturie" (edut) - şi sunt regulile de conduită care exprimă voinţa divină; "precept" (pikkud) - care simbolizează ordinele lui Dumnezeu cărora omul trebuie să li se supună; "voinţă/decret" (hok) - cu sens literal de "ceea ce este gravat"; "poruncă" (miţva) - legea lui Dumnezeu în limbajul religios; "judecată" (mişpat) - care reglementează relaţiile dintre oameni prin voinţa divină; "cuvânt" (davar) - în sensul de cuvânt divin; "promisiune" (imra) - declaraţie, în sensul unei prescripţii divine de natură generală.

Acestea amintesc, cu nuanţe diferite, de legea divină care dă viaţă omului. Legea conduce direct la viaţă şi este celebrată ca o sursă de bucurie (cf. Ps 119, 70.77.92.174). Departe de a fi resimţită ca un obstacol, ea este dorită şi trăită într-un context de iubire în care este implicată întreaga persoană. "Căci porunca aceasta pe care ţi-o dau eu astăzi nu este prea înaltă pentru tine, nici prea departe de tine; nu este în cer, ca să zici: cine se va sui pentru noi în cer să ne-o aducă, să ne-o vestească şi s-o împlinim?; nici nu este dincolo de mare, ca să zici: cine va trece pentru noi dincolo de mare să ne-o aducă, să ne-o vestească şi s-o împlinim?, ci este foarte aproape de tine, în gura ta şi în inima ta, ca s-o împlineşti. (Dt 30,11-14)

"Fericiţi sunt cei integri pe cale, care umblă în legea Domnului" (Ps 119,1) - Începutul psalmului dă tonul întregului psalm şi ne pune imediat în faţa a ceea ce este esenţial - a umbla în legea Domnului este o fericire.

În prima parte a psalmului - vv. 1-89 - este în joc fericirea omului, pe care psalmistul încearcă să o definească. În a doua parte, vv. 90-127, credinţa este cea care predomină, meditând asupra credincioşiei lui Dumnezeu. În ultima parte, vv. 128-176, dreptatea lui Dumnezeu este cea care îl conduce pe cel drept la mântuire pe calea ascultării de Cuvântul pentru viaţă, cu "legea lui Dumnezeu".

Găsim în acest psalm întregul vocabular al relaţiei de încredere a credinciosului cu Dumnezeu, găsim laudă, mulţumire, încredere, dar şi cerere plângere, întotdeauna însă pătrunse de certitudinea harului divin şi de puterea Cuvântului lui Dumnezeu.

Chiar şi versetele marcate de tristeţe şi de un sentiment de întuneric rămân deschise speranţei şi sunt pătrunse de credinţă (cf. Ps 119,25.89). Fidelitatea celui credincios, chiar şi atunci când este pusă la încercare, îşi găseşte puterea în cuvântul Domnului (cf. Ps 119, 42); chiar şi în faţa perspectivei înfricoşătoare a morţii, poruncile Domnului sunt punct de referinţă şi speranţă de victorie (cf. Ps 119,87).

Lectura Psalmului 119 ne face să realizăm cât de mult a conştientizat psalmistul importanţa acestui dar divin, darul Cuvântului. El iubeşte şi doreşte Cuvântul viu pentru că îl iubeşte pe Dumnezeul viu. El a experimentat în viaţa sa eficacitatea şi supranaturalitatea Cuvântului şi a decis să păstreze Cuvântul în cel mai intim loc - inima - totalitatea fiinţei umane.

Păstrarea Cuvântului lui Dumnezeu în inimile noastre înseamnă să-l citim, să-l medităm şi să fim cercetaţi, corectaţi şi reînnoiţi prin el, făcându-ne conştienţi de ceea ce este plăcut lui Dumnezeu.

În centrul existenţei, Legea lui Dumnezeu cere o ascultare cu inima, o ascultare alcătuită din ascultare filială, încrezătoare şi conştientă. În limbajul biblic inima desemnează întreaga personalitate conştientă, inteligentă şi liberă a fiinţei umane. Ea este sediul şi principiul vieţii psihice profunde, desemnează interiorul omului şi libertatea sa.

Ascultarea Cuvântului este o întâlnire personală cu Domnul vieţii, o întâlnire care trebuie să se traducă în alegeri concrete şi să devină o călătorie şi o urmare.

Protagonistul psalmului este o persoană care se plasează sub privirea lui Dumnezeu pentru a trăi din suflul divin şi a avansa pe calea credinţei în căutarea unei conştiinţe care să-l elibereze de erori şi pericole, şi acestea prin fidelitatea sa faţă de legea divină. Pentru aceasta este calomniat pe nedrept şi face obiectul umilinţei, batjocorii şi insultelor; cu toate acestea, aşteptarea încrezătoare a mărturiei care urmează să fie obţinută se realizează prin respectarea cu bucurie a preceptelor divine. Isus însuşi a venit pentru a împlini voia Tatălui (cf. In 4,34), şi o împlineşte până la sfârşit (cf. In 13,1). Ucenicul este invitat să-l urmeze pe Isus spre Tatăl , iar acest drum este o încercare pentru fiecare dintre noi (cf. Lc 9,44-45).

Diferitele octave ale acestui psalm împletesc o laudă neîncetată a legii divine. Rezultatul este cel mai frumos psalm care, în fiecare parte, laudă frumuseţea, harul, puterea, dreptatea si adevărul Legii lui Dumnezeu. Psalmul este o cântare impunătoare şi solemnă despre Tora Domnului, adică Legea sa, termen care, în sensul său cel mai larg şi complet, trebuie înţeles ca învăţătură, instrucţie, directivă de viaţă. Psalmul indică un parcurs, fără a lua libertatea de mişcare a celui care merge.

Legea divină nu este un jug greu al sclaviei, ci un dar al harului care ne eliberează şi ne conduce la fericire (cf. Ps 119,16.95.97). Legea Domnului, Cuvântul său, este centrul vieţii celui care se roagă, el îşi găseşte mângâierea în ea, o meditează, o păstrează în inima sa (cf. Ps 119,11.69). Fidelitatea psalmistului izvorăşte din ascultarea Cuvântului, care trebuie preţuit în inimă, meditându-l şi iubindu-l, asemenea Marie (cf. Lc 2,19.51). Tora, meditată zi şi noapte, citită şi recitită, indică drumul rodnic, face viaţa să înflorească (cf. Ps 1).

Sr. Iuliana Neculai, NDS
Oficiul pentru Pastoraţie Biblică

* * *

Duminica Cuvântului lui Dumnezeu 2025: "Sper în Cuvântul tău"