© Vatican Media

Conform unei cercetări îngrijite de Fabio Bolzetta

Seminariştii sunt din ce în ce mai prezenţi pe reţelele de socializare

99% dintre seminarişti sunt prezenţi pe web şi pentru 88% reţelele sociale "pot să fie instrumente utile pentru pastoraţie". Este ceea ce reiese dintr-o cercetare de doctorat pe trei ani, prezentată la Roma luni, 13 ianuarie 2025, cu titlul: Comunicarea Bisericii care va veni. Investigaţie despre tinerii seminarişti şi social media (TAU Editrice, 2025) a lui Fabio Bolzetta, jurnalist şi preşedinte al asociaţiei Web Catolice Italiene (WeCa). Este vorba de prima investigaţie dedicată exclusiv seminariştilor din Italia şi reţelelor sociale, cu supervizarea ştiinţifică a Universităţii Pontificale Saleziene şi în colaborare cu Oficiul Naţional pentru Pastoraţia Vocaţiilor - al cărui director, pr. Michele Gianola, a semnat prefaţa - şi Oficiul Naţional pentru Comunicaţiile Sociale din Conferinţa Episcopală Italiană.

Platformele cele mai utilizate de seminarişti în Italia sunt WhatsApp (96,2%), Facebook (74,2%), Instagram (70,8%), YouTube (67,5%) şi TikTok (15,3%).

În majoritatea răspunsurilor la sondaj este reafirmată prioritatea şi importanţa relaţiilor în prezenţă. Din punct de vedere cantitativ, aproape un seminarist din trei (28,6%), în profilul său cel mai urmărit, înregistrează până la 400 follower; 16,7%, în schimb, pot să se bazeze pe o reţea de peste o mie de persoane online. Însă prezenţa lor pe web este invers proporţională cu disponibilitatea de a se exprima public pe social: 26,8% declară că nu publică niciodată conţinuturi pe social. 31,1% publică o postare sau o story numai o dată sau de două ori pe lună. O prezenţă nesigură, care împărtăşeşte mai degrabă conţinuturile altuia decât pe cele auto-produse şi unde publicarea pozelor de tip selfie este mai mare decât cea a materialelor video. "Iată de ce - a explicat autorul cercetării - 64,4% dintre ei au cerut o formare ad hoc pe social de inserat în propunerea formativă din seminarii", care găzduiesc 1.698 de seminarişti cu vârsta medie de 28 de ani.

Sunt interesante şi rezultatele reieşite cu privire la figurile sacerdotale de referinţă şi la profesiile precedente vocaţiei cu un caleidoscop de experienţe: de la sectorul restaurantelor la cel al învăţământului, de la cel muncitoresc şi la cel al profesiilor sezoniere până la, deşi în măsură mai mică, experienţe de mecanic, avocat, muncitor în pepinieră şi infirmier.

"Volumul pune o problemă foarte actuală: a pune în centru o evanghelizare care să meargă tot mai mult la marginile Pământului", a explicat Monseniorul Stefano Manetti, preşedinte al Comisiei CEI pentru Cler şi Viaţa Consacrată. "Social şi digitalul - a amintit el - sunt graniţele lumii noastre, sunt un «al şaselea continent» în care, ca botezaţi, suntem chemaţi să locuim." Un concept reafirmat şi de pr. Paolo Padrini, director al Oficiului Comunicaţii Sociale din Dieceza de Tortona, şi de Cecilia Costa, profesor de sociologie a proceselor culturale şi comunicative de la Universitatea Roma Tre, care a evidenţiat că misiunea Bisericii pe social ar trebui să fie aceea de "a face să se redescopere dimensiunea tăcerii şi capacitatea, de acum pierdută pe web, de a se uimi şi de a se minuna".

În sfârşit, un paralelism între comunicare şi pedagogie a fost evidenţiat de pr. Mario Óscar Llanos, profesor de pedagogie şi pastoraţie vocaţională la Universitatea Pontificală Saleziană. "Astăzi - a afirmat el - nu trebuie să ne fie frică de noile media, ci de pericolul de a nu face nimic, de a rămâne inerţi."

Francesco Ricupero

(După L'Osservatore Romano, 14 ianuarie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu