Gorizia: Monseniorul Giuseppe Baldas, o viață petrecută pentru misiuni
Monseniorul Giuseppe Baldas, o figură cunoscută a Arhidiecezei de Gorizia și timp de mai mulți ani coordonator al centrului misionar diecezan, a murit joi dimineață, 31 octombrie 2024, la spitalul din Gorizia. Monseniorul Baldas era un apropiat al Diecezei de Iași, vizitând-o prima dată în anul 1992.
În cartea sa "Gorizia-Iași, due chiese si incontrano" - "Gorizia-Iași, două biserici care se întâlnesc", Excelența Sa vorbește despre începuturile sale în România și raporturile de comuniune, stabilite între Dieceza de Gorizia și Dieceza de Iași. De atunci, Mons. Giuseppe a vizitat de mai multe ori țara noastră, prima dată venind la Adjudeni, jud. Neamț. A contribuit la cultivarea spiritului misionar în rândul preoților și laicilor din Dieceza de Iași și Arhidieceza de București, mergând chiar în anul 2010 și la misiunea din Coasta de Fildeș, îngrijită de preoți din România. De asemenea, Preasfințitul a fost prezent în catedrala din Iași la mai multe hirotoniri de preoți. În 2014, a fost numit "Responsabil al lucrărilor de evanghelizare cu Biserica din Iași în România", continuând astfel legăturile stabilite cu Bisericile din această țară din perspectivă misionară.
Giuseppe Baldas s-a născut la San Martino di Terzo la 20 martie 1941, ultimul din patru frați. Figura părintelui Giosu? Salomone, pe atunci preot paroh al satului, a fost fundamentală în formarea sa umană și spirituală. În anul 1952 a intrat la seminarul din Gorizia și a fost hirotonit preot la 29 iunie 1965 în Bazilica din Aquileia de arhiepiscopul Andrea Pangrazio. Numit asistent diecezan al Acțiunii catolice pentru tineri în anul 1966, a servit ca secretar al arhiepiscopilor Pangrazio și Cocolin, iar în anul 1970 a fost numit mai întâi vicar adjunct (1970) și apoi preot paroh (1974) la Aiello.
În 1978, arhiepiscopul Cocolin i-a încredințat responsabilitatea Biroului misionar diecezan (al cărui secretar era deja de mai bine de zece ani) și a pastoralei misionare, numindu-l în același timp vicar parohial la Sfântul Ignațiu din Gorizia: timp de mulți ani a celebrat zilnic slujba cu credincioșii în biserica Sfântul Anton. Din anul 2018 a fost colaborator pastoral în UP "Open Door" din Gorizia. În 1994 a fost numit capelan al Sanctității Sale de către Sfântul Ioan Paul al II-lea.
Sub conducerea sa (1978-2013), Centrul de misiune a dezvoltat numeroase proiecte și a sprijinit multe realizări ale bisericilor locale, în special în Coasta de Fildeș, dar și în multe alte țări din întreaga lume. În anul 1970, l-a însoțit pe arhiepiscopul Cocolin în călătoria sa în Coasta de Fildeș, în timpul căreia a fost binecuvântată și inaugurată colonia de leproși din Manikr?: a fost prima dintr-o serie de numeroase călătorii în locurile în care lucrau preoții Fidei Donum ai arhidiecezei, dar și călugării și călugărițele din zona Isonzo. Datorită angajamentului său, au apărut grupuri misionare în toate parohiile diecezei, ale căror rugăciuni și activități au sprijinit neobosit inițiativele promovate de Centrul misionar.
Viața sa a fost dedicată în întregime evanghelizării, construind punți între Biserica din Gorizia și multe Biserici din întreaga lume, preluând moștenirea Bisericii Mamă din Aquileia, care a dus Evanghelia oamenilor din teritoriile Europei Centrale în primele secole ale creștinismului.
La 5 ianuarie 2006 a primit "Premio Epifania" la Tarcento pentru apostolatul său în favoarea celor mai mici, iar la 4 decembrie 2010 la Buja "Premio Nadâl Furlan" pentru angajamentul său ca director al Centrului misionar.
(După www.ilgoriziano.it)
Traducere de pr. Claudiu Bulai