© Vatican Media

Ioan Paul al II-lea despre părintele Popiełuszko: libertate în Adevăr

Ioan Paul al II-lea şi părintele Jerzy Popiełuszko probabil că nu s-au întâlnit niciodată. Când, în 1983, papa a mers în Polonia, regimul îi refuzase capelanului de la Solidarność permisul necesar. Părintele Jerzy, ca toţi preoţii din generaţia sa, a fost influenţat puternic de papa polonez. O demonstrează omiliile sale. Ioan Paul al II-lea cunoştea activitatea capelanului muncitorilor din Varşovia. Cunoştea omiliile sale. I-a trimis salutările sale, şi chiar un rozariu. A fost înainte de 3 noiembrie 1984, când mâinile preotului mort au fost încrucişate în sicriu.

Sacrificiul care conduce la înviere

Ioan Paul al II-lea, împreună cu alţi polonezi, a participat la drama răpirii părintelui Jerzy. În timpul audienţei generale şi al Angelus, a cerut să se facă rugăciuni pentru el şi a făcut apel la conştiinţa răpitorilor. Când a venit ştirea găsirii corpului părintelui Jerzy, papa a înţeles foarte repede că acest martiriu avea să aibă o semnificaţie decisivă pentru lupta Poloniei pentru independenţă. În ziua următoare, 31 octombrie 1984, la audienţa generală, a spus: "Creştinul este chemat la victoria în Isus Cristos. Această victorie este inseparabilă de Cruce. Şi deja astăzi a învins, chiar dacă zace la pământ". Într-o altă audienţă de miercuri, a adăugat: "Această moarte este şi o mărturie. Mă rog pentru părintele Jerzy Popiełuszko, mă rog şi mai mult pentru binele care va veni din această moarte, exact ca Învierea din Cruce".

Mărturie în timpul libertăţii

După cinci ani, Polonia a fost prima ţară din blocul comunist care a recucerit libertatea. În aceste noi condiţii, Ioan Paul al II-lea a amintit încă o dată conaţionalilor săi atitudinea părintelui Jerzy. "Să vorbească mărturia acestui preot, care nu este prescrisă, care este importantă nu numai ieri, ci şi astăzi. Probabil că astăzi şi mai mult", a afirmat papa la audienţa generală din 31 octombrie 1990. De atunci, a făcut referinţă la mărturia părintelui Jerzy pentru a le arăta polonezilor cum ar trebui să se relaţioneze cu Europa şi cu schimbările care au loc în ea. La 14 februarie 1991, într-o audienţă pentru Lech Wałęsa, a subliniat că "Polonia nu a trădat niciodată Europa! Se simţea responsabilă pentru comunitatea naţiunilor europene. Aştepta ajutor de la ea, dar ştia şi să moară pentru ea". În acest context, papa a amintit pacea nedreaptă stabilită de Conferinţa de la Yalta. A subliniat că naţiunea n-a încheiat niciodată acorduri cu aceasta şi nu a cedat în faţa ideologiei şi a totalitarismului care erau impuse. "A apărat demnitatea sa şi drepturile sale cu mare dificultate şi cu preţul a mari sacrificii", a afirmat Papa Wojtyła, subliniind că simbolul acestora a fost, printre alţii, părintele Jerzy.

Patron al prezenţei poloneze în Europa

Încă o dată, Ioan Paul al II-lea se referea la capelanul de la Solidarność câteva luni mai târziu, în timpul călătoriei sale în patrie. În acel timp, a întreprins o polemică deschisă cu aceia care cereau întoarcerea Poloniei în Europa, subliniind că polonezii nu trebuie să se întoarcă în Europa, deoarece sunt deja în ea. "Nu trebuie să intrăm în ea, pentru că am creat asta şi am creat-o cu mai multe dificultăţi decât cei cărora le este atribuită sau care revendică un brevet pentru europeism, exclusivitatea. (...) Ca episcop de Roma, doresc să protestez împotriva acestei calificări a Europei, a Europei occidentale. Asta ofensează marea lume a culturii, cultura creştină, din care ne-am inspirat şi pe care am co-creat-o, am co-cocreat-o şi cu preţul suferinţei noastre. (...) Cultura europeană a fost creată de martirii din primele secole, a fost creată şi de martirii din Est în ultimele decenii - şi în ţara noastră în ultimele decenii. A creat-o părintele Jerzy. El este patronul prezenţei noastre în Europa cu preţul sacrificiului vieţii, ca şi Cristos. Aşa cum Cristos, aşa cum Cristos are drept de cetăţenie în lume, are drept de cetăţenie în Europa, pentru că şi-a dat viaţa pentru noi toţi" (Omilie la Włocławek, 7.06.1991).

Pentru ca pe conştiinţă să nu crească mucegaiul

De ce Ioan Paul al II-lea a atribuit atâta importanţă mărturiei părintelui Jerzy în noile timpuri, după prăbuşirea totalitarismului marxist? Într-un anumit sens, papa însuşi a dat un răspuns citând, în timpul audienţei deja menţionate din 1990, diferite afirmaţii ale preotului martir: "Pentru a rămâne un om liber din punct de vedere spiritual, trebuie să trăiască în adevăr. A trăi în adevăr înseamnă a mărturisi în exterior, a se recunoaşte în el şi a-şi aminti de el în orice situaţie. Adevărul este imutabil. Adevărul nu poate să fie distrus de o decizie sau de alta, de o normă sau de alta" (31.10.1982). "Să punem pe primul loc viaţa în Adevăr dacă nu vrem ca a noastră conştiinţă să se mucegăiască" (27.02.1983).

Interes deosebit al mass-media vaticane

Merită de subliniat interesul excepţional al mass-media vaticane de atunci faţă de răpirea şi moartea părintelui Popiełuszko. Din 22 octombrie 1984, L'Osservatore Romano a prezentat zilnic pe prima pagină desfăşurările situaţiei. "Toată Polonia este în nelinişte pentru părintele Jerzy Popiełuszko"; "Ore de angoasă în Polonia pentru preot"; "Angoasă pentru pr. Popiełuszko. Papa: Pace pentru Polonia" - acestea sunt titlurile din primele zile după răpire. La 25 octombrie, cotidianul vatican prezenta, tot pe prima pagină, arestarea răpitorilor, iar în ziua următoare cita cuvintele generalului Jaruzelski, care condamna răpirea. În ediţiile următoare, L'Osservatore Romano citează un alt apel al papei şi reacţiile lumii, între care cuvintele semnificative ale cardinalului Jean-Marie Lustiger, arhiepiscop de Paris: "trăim într-o epocă de asasini".

de Krzysztof Bronk

(După Vatican News, 19 octombrie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu