Editura "Sapientia": Introducere în Vechiul Testament

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea: Introducere în Vechiul Testament, scrisă sub coordonarea lui Thomas Römer, Jean-Daniel Macchi şi Christophe Nihan şi tradusă în limba română de Andrei Adam-Motyka. Cartea apare în colecţia "Studii biblice", în formatul 17×24 cm, are 880 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 150 lei.

Această carte se vrea o introducere istorică şi ştiinţifică la textele fondatoare ale civilizaţiei iudeo-creştine; nu este vorba deci de o abordare confesională, şi nici de o lucrare de spiritualitate. Prin urmare, dintr-un punct de vedere metodologic, această Introducere se străduieşte să înţeleagă fiecare carte nu doar în coerenţa sa internă, ci şi, mai ales, în funcţie de istoria compoziţiei sale, precum şi a contextului istoric în care a fost redactată. Vechiul Testament este un set de cărţi care se referă permanent la istoria poporului lui Israel, şi nu am putea înţelege cu adevărat textele biblice fără a le situa în contextul istoric al Levantului din primul mileniu.

Ca o introducere istorică la Vechiul Testament, prezenta lucrare reflectă neapărat stadiul actual al discuţiei exegetice. Din acest punct de vedere, cititorul care caută un model unic pentru formarea diferitelor cărţi ale Vechiului Testament va fi dezamăgit. O operă colectivă include prin natura sa o diversitate de puncte de vedere. La aceasta se adaugă faptul că exegeza Vechiului Testament, mult mai mult decât cea a Noului Testament, este astăzi în plină dezbatere. Având în vedere că mare parte din punctele centrale legate de înţelegerea Bibliei evreieşti fac astăzi obiectul unor discuţii pasionale şi interesante, nu ar fi doar absurd, ci şi nelegitim din punct de vedere intelectual să păstrăm tăcerea pentru a impune o unitate de vedere artificială şi arbitrară. Acestea fiind spuse, absenţa consensului referitor la anumite subiecte nu mai trebuie să devină pretextul unei simple juxtapuneri a diferite opinii actuale aflate în circulaţie. Dimpotrivă, indicaţia adresată colaboratorilor este de a prezenta cititorului starea actuală a cercetării pentru fiecare carte, apoi de a-şi prezenta pe scurt propria poziţie în legătură cu respectiva chestiune şi argumentele pe care se întemeiază, lăsând cititorului posibilitatea de a opta pentru alte soluţii.

Într-un plan mai formal, am optat de asemenea pentru o anumită coerenţă în prezentarea fiecărei cărţi. Astfel, fiecare articol încearcă să răspundă aceloraşi întrebări. CE ANUME? (cartea, conţinutul acesteia, planul şi structura sa); CINE? (autorii şi redactorii cărţii); CÂND? (situaţiile istorice în care respectiva carte a văzut lumina zilei); CU AJUTORUL CUI? (materialele, izvoarele, documentele, tradiţiile etc., care au fost utilizate pentru redactarea cărţii); PENTRU CINE? (destinatarii cărţii); CA RĂSPUNS PENTRU CINE/CE? (aspectele polemice ale cărţii, poziţiile critice); CUM? (înţelepciunea cărţii, temele şi obiectivele sale)

În general, pentru fiecare carte, aceste întrebări sunt abordate în patru părţi. Prima, intitulată "Plan şi conţinut", propune o abordare sincronică a cărţii. Este vorba de un prim contact cu cartea; cititorul este introdus în conţinutul ei, în structura şi planul acesteia şi, după caz, în intriga sa narativă. Partea a doua, intitulată "Origine şi formare", tratează chestiuni de ordin diacronic: diferitele etape de formare a cărţii, ambientele care au produs-o şi destinatarii, contextele istorice. Marile teme şi principalele aspecte ale cărţii sunt abordate în cea de-a treia parte, "Teme şi probleme", unde se găsesc oarecum rezultatele cercetării sincronice şi diacronice. A patra şi ultima parte oferă indicaţii bibliografice pentru cei care doresc să continue studiul cărţii; tot aici se vor găsi referinţe la autorii menţionaţi în precedentele trei părţi. Bibliografia însăşi este organizată într-o manieră sistematică şi se compune, în general, din trei secţiuni: (1) principalele comentarii asupra cărţii, citate după colecţiile lor; (2) unele stadii ale cercetării şi (3) principalele studii fie despre carte în general, fie despre unele aspecte importante ale sale. Aceste indicaţii bibliografice nu se vor exhaustive, ci sunt în mod deliberat selective şi caută să orienteze cititorul în hăţişul de publicaţii în mijlocul cărora debutantul riscă să se rătăcească. În măsura în care a fost posibil, s-au făcut proporţional eforturi de a se pune accentul pe publicaţiile în franceză; în plus, în cazul publicaţiilor în germană traduse în engleză, traducerea a fost în general indicată. La începutul volumului se găseşte un index al abrevierilor folosite pentru colecţii şi reviste.

Să mai notăm că, în cazul Pentateuhului, fiecare carte a făcut obiectul unei introduceri separate. Această perspectivă se îndepărtează în mod intenţionat de marea majoritate a Introducerilor în Vechiul Testament, care prezintă Pentateuhul ca pe un întreg şi prezintă pentru cele cinci cărţi ale sale o singură ipoteză despre formarea lor (aceasta fiind, până prin anii 1980, teoria "documentară"). Atât metodologia care stă la baza organizării acestei lucrări, cât şi dezvoltările recente ale studiilor asupra Pentateuhului ne-au determinat să respingem acest mod de a proceda, ca să ţinem cont de specificitatea literară şi teologică a fiecărei cărţi. Cartea Genezei a avut parte de un tratament preferenţial (trei capitole diferite care prezintă pe rând Gen 1-11; 12-36; 37-50), datorită diferenţelor importante care există în plan literar şi istoric între ciclul originilor, epopeea patriarhilor şi romanul lui Iosif Flavius.

A doua ediţie a acestei Introduceri se deschide cu patru studii introductive: un articol despre formarea canonului tripartit al Bibliei ebraice; o prezentare a principalelor versiuni ale Vechiului Testament şi istoria transmiterii lor; o prezentare generală a istoriei lui Israel şi a lui Iuda în primul mileniu î.C., precum şi o descriere a diferitelor ambiente sociologice care au contribuit la formarea Bibliei (acest din urmă text fiind tradus din lucrarea lui E.A. Knauf Die Umwelt des Alten Testaments, Stuttgart, 1994).

Prezentarea cărţilor biblice este completată totodată de unele articole care prezintă istoria cercetării şi dezbaterea actuală despre formarea Pentateuhului, precum şi despre ipoteza "istoriei deuteronomiste", care regrupează cărţile Deuteronomului, Iosue, Judecători, Samuel şi Regii. Prezentarea cărţilor profetice este precedată de o introducere la genurile literare care le caracterizează, precum şi de o contribuţie cu privire la redactarea textelor profetice. Partea consacrată Scrierilor este completată de prezentări ale literaturii sapienţiale şi ale Apocalipselor iudaice. Tabelul cronologic de la sfârşitul lucrării, reluat cu câteva modificări din noua ediţie a Pentateuhului în Traducerea ecumenică a Bibliei (Paris, 2003), rezumă datele-cheie pentru înţelegerea Vechiului Testament şi completează rezumatul istoriei lui Israel şi a lui Iuda, pe care cititorul îl va găsi în partea introductivă.

De remarcat în cele din urmă că numele Dumnezeului lui Israel a fost redat sistematic prin patru consoane care formează tetragrama YHWH, dat fiind faptul că, foarte probabil, pronunţia modernă "Yahve" nu este conformă pronunţiei originale ("Yaho"?) a numelui. Ceilalţi termeni ebraici au fost sistematic transliteraţi, conform unui sistem simplificat care permite celui care cunoaşte ebraica să găsească termenul original, dar şi celui care nu citeşte în ebraică să cunoască pronunţia.

Această carte poate fi folosită în diferite moduri. Poate fi citită ca orice altă carte, de la început până la sfârşit, şi să iniţieze astfel [cititorul] în mod succesiv în întregul Vechi Testament. Dar cititorul poate începe de la prezentarea oricărei cărţi de care este interesat în mod deosebit, sau pe care şi-ar dori să o studieze în mod special; în acest caz, se recomandă citirea mai întâi a articolelor introductive la ansamblul literar de care aparţine respectiva carte (Pentateuh, Profeţi, Scrieri, Cărţi deuterocanonice, Cărţi ale Bisericilor Orientale). Pentru a profita cât mai mult de această Introducere, recomandăm cu căldură deschiderea în acelaşi timp a Bibliei ebraice sau a Vechiului Testament (textele tratate în cea de-a cincea parte a acestui volum sunt accesibile în franceză în colecţia "La Pléiade": La Bible 3: Ecrits intertestamentaires, Gallimard, 1987), astfel încât să se poată face legături în mod sistematic cu referinţele sau textele importante citate în fiecare articol. În acest sens, se va găsi o listă cu diferite traduceri în limba franceză ale Bibliei imediat după această prefaţă.

La sfârşitul lucrării figurează un mic glosar cu termenii tehnici şi expresiile proprii limbajului exegetic.

Thomas Römer

* * *

Introducere în Vechiul Testament

Thomas Römer, Jean-Daniel Macchi şi Christophe Nihan, ed., Ed. "Sapientia", 2023, ISBN 978-606-578-505-2, 17×24 cm, 880 p., 150 lei

* * *

Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurate prin comandă (cu plata taxelor aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi;
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

*

De la Librăria "Sapientia":

• prin poştă: Librăria "Sapientia", Str. Th. Văscăuţeanu, nr. 6; 700462-Iaşi
• prin e-mail: sapientia@itrc.ro
• prin telefon: 0754.826.814
• prin website (online): www.editurasapientia.ro sau www.librariasapientia.ro
• direct din Librăria "Sapientia" din Iaşi (incinta Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi)
• sau la librăriile catolice partenere

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro

lecturi: 2.