Onorabilului David Cameron, MP, prim ministru

Sunt bucuros să răspund la scrisoarea dumneavoastră respectuoasă din 5 iunie 2013, cu care aţi voit să mă informaţi despre agenda conducerii dumneavoastră pentru Preşedinţia Britanică a G8 în anul 2013 şi despre apropiatul Summit, prevăzut la Lough Erne, în zilele de 17 şi 18 iunie 2013, intitulat: "A G8 meeting that goes back to first principles".

Pentru ca această temă să-şi aibă semnificaţia sa cea mai amplă şi profundă, trebuie asigurată oricărei activităţi politice şi economice naţionale şi internaţionale o referinţă la om. De fapt, aceste activităţi trebuie, pe de o parte, să permită exprimarea maximă a libertăţii şi a creativităţii individuale şi colective şi, pe de altă parte, să promoveze şi să garanteze că ele se exercită mereu în mod responsabil şi în sensul solidarităţii, cu o atenţie deosebită faţă de cei mai săraci.

Priorităţile pe care Preşedinţia britanică le-a fixat pentru Summit-ul de la Lough Erne se referă mai ales la comerţul internaţional liber, la fisc, la transparenţa guvernelor şi a agenţilor economici. Oricum, nu lipseşte o atenţie fundamentală faţă de om, concretizată în propunerea unei acţiuni concertate a Grupului pentru a elimina definitiv flagelul foametei şi pentru a garanta siguranţa alimentară. De asemenea, este semn de atenţie faţă de persoana umană faptul că una dintre temele centrale ale agendei este ocrotirea femeilor şi a copiilor de violenţa sexuală în situaţii de conflict, chiar dacă nu trebuie să se uite că indispensabilul context pentru dezvoltarea tuturor acţiunilor politice amintite este cel al păcii internaţionale. Din păcate, preocuparea din cauza gravelor crize internaţionale nu lipseşte niciodată în deliberările G8 şi anul acesta nu se va putea să nu se analizeze cu atenţie situaţia din Orientul Mijlociu şi, îndeosebi, din Siria. Pentru aceasta din urmă doresc ca Summit-ul să contribuie la obţinerea unei încetări imediate şi durabile a focului şi să aducă toate părţile aflate în conflict la masa negocierilor. Pacea cere o renunţare clarvăzătoare la unele pretenţii, pentru a construi împreună o pace mai egală şi dreaptă. În afară de asta, pacea este o condiţie indispensabilă pentru ocrotirea femeilor, a copiilor şi a celorlalte victime nevinovate, şi pentru a începe să se elimine foametea, în special printre victimele războiului.

Acţiunile incluse în agenda preşedinţiei britanice a G8, care intenţionează să se concentreze asupra legalităţii ca fir roşu al dezvoltării, cu respectivele angajamente pentru a evita evaziunea fiscală şi a asigura transparenţa şi responsabilitatea guvernanţilor, sunt măsuri care merg la rădăcinile etice profunde ale problemelor, de vreme ce, aşa cum bine semnalase predecesorul meu, Benedict al XVI-lea, prezenta criză globală demonstrează că etica nu este ceva exterior economiei, ci este o parte integrală şi de neşters a gândirii şi a acţiunii economice.

Fie măsurile pe termen lung pentru a asigura un cadru adecvat de legalitate care să conducă toate acţiunile economice, fie măsurile conjuncturale de urgenţă pentru a rezolva criza economică mondială, trebuie să fie conduse de etica adevărului, care cuprinde, înainte de toate, respectarea adevărului despre om, care nu este un factor economic în plus sau un bun care poate fi dat la o parte, ci este ceva care are o natură şi o demnitate care nu pot fi reduse la simple calcule economice. De aceea, preocuparea faţă de bunăstarea fundamentală materială şi spirituală a fiecărui om este punctul de plecare pentru orice soluţie politică şi economică şi măsura ultimă a eficacităţii sale şi a caracterului său etic.

Pe de altă parte, scopul economiei şi al politicii este tocmai slujirea oamenilor, începând de la cei mai săraci şi cei mai slabi, oriunde s-ar afla ei, fie chiar şi în sânul mamei lor. Orice teorie sau acţiune economică şi politică trebuie să se străduiască pentru a furniza fiecărui locuitor al pământului acea minimă bunăstare care să permită să trăiască cu demnitate, în libertate, cu posibilitatea de a întreţine o familie, de a-i educa pe copii, de a-l lăuda pe Dumnezeu şi de a dezvolta propriile capacităţi umane. Acesta este lucrul principal. Fără această viziune, toată activitatea economică n-ar avea sens.

În acest sens, diferitele şi gravele provocări economice şi politice pe care lumea de astăzi le înfruntă cer o curajoasă schimbare de atitudini, care să redea scopului (persoana umană) şi mijloacelor (economia şi politica) locul lor propriu. Banii şi celelalte mijloace politice şi economice trebuie să slujească şi nu să conducă, ţinând cont de faptul că solidaritatea gratuită şi dezinteresată este, în mod aparent paradoxal, cheia bunei funcţionări economice globale.

Am voit să împărtăşesc cu dumneavoastră, prim ministru, aceste gânduri, în dorinţa de a contribui la sublinierea a ceea ce este implicit în toate instanţele politice, dar care uneori se poate uita: importanţa primordială de a-l pune pe om, pe fiecare bărbat şi femeie, în centrul oricărei activităţi politice şi economice naţionale şi internaţionale, pentru că omul este cea mai adevărată şi cea mai profundă resursă a politicii şi a economiei şi, în acelaşi timp, scopul primordial al acestora.

Domnule prim ministru, cu speranţa că am oferit o valoroasă contribuţie spirituală deliberărilor dumneavoastră, formule-dorinţe fervente ale unui rezultat rodnic al lucrărilor şi invoc binecuvântări îmbelşugate pentru Summit-ul de la Lough Erne şi pentru toţi participanţii, precum şi pentru activităţile Preşedinţiei britanice a G8 în timpul anului 2013 şi profit de ocazie pentru a reînnoi cele mai bune dorinţe de bine ale mele şi a exprima sentimentele mele de stimă.

(din Vatican, 15 iunie 2013)

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.