Paternitatea Sfântului Iosif

În anul 1870, Papa Pius al IX-lea l-a proclamat pe Sfântul Iosif patron al Bisericii Universale. Anul trecut, la împlinirea a 150 de ani de la acel eveniment, Sfântul Părinte Papa Francisc a publicat, la 8 decembrie, o scrisoare apostolică intitulată Patris corde ("Cu inimă de tată"), stabilind ca anul liturgic în care ne aflăm să fie "Anul Sfântului Iosif". În Dieceza de Iaşi aveam deja stabilit "Anul Speranţei", dar îl putem lega foarte bine de Anul Sfântului Iosif, luându-l pe el ca model de speranţă.

Evangheliile nu ne redau nici măcar un cuvânt rostit de Sfântul Iosif, dar ne descriu exemplul minunat al vieţii sale în câteva momente legate de naşterea şi copilăria lui Isus. Iosif a trecut prin grele încercări, dar nu şi-a pierdut niciodată speranţa, pentru că era un "bărbat credincios", şi aceasta l-a ajutat să nu capituleze în momentele de criză. Şi noi trecem prin momente de criză, mai ales cele provocate de pandemie. Urmând exemplul Sfântului Iosif, vom ieşi biruitori din ele.

De la Sfântul Iosif putem învăţa multe lucruri bune. Papa Francisc, în scrisoarea Patris corde, ne îndreaptă atenţia asupra paternităţii Sfântului Iosif, invitându-ne la refacerea modelului de paternitate. Autoritatea de "tată" a Sfântului Iosif în familia din Nazaret este o autoritate care nu se impune, ci este inspirată din duioşia lui Dumnezeu. Nimeni nu se naşte tată, ci devine tată. Devine tată atunci când se naşte primul copil şi soţul începe să ia asupra sa responsabilitatea de tată. Această responsabilitate implică multe, iar el trebuie să fie pregătit. În mod paradoxal, chiar dacă astăzi naşterea primului copil este amânată mulţi ani (pentru femei vârsta medie este 34 de ani, iar unii bărbaţi devin taţi chiar şi mai târziu), trecerea la rolul de tată rămâne dificilă. Lumea are nevoie de taţi buni, ca Sfântul Iosif, iar bunătatea lor trebuie să se inspire din duioşia lui Dumnezeu, din paternitatea lui Dumnezeu. Este o paternitate demnă de admirat şi de imitat.

Să mai adăugăm şi faptul că Sfântul Iosif este un model de bărbat adevărat, un bărbat care nu a căutat niciodată aplauzele oamenilor, nu a căutat lumina reflectoarelor, nu a avut nevoie să urce pe scenă. Nu. Nu era nevoie. El a rămas mare prin hărnicia sa tăcută, prin delicateţea sa respectuoasă faţă de soţia sa, Maria. Nu este "mare" bărbat acela care încearcă să oprime femeia. În spatele unui bărbat mare este mereu o femeie mare. Lucrul acesta se verifică perfect în viaţa Sfântului Iosif.

Îndemn pe toţi credincioşii noştri să aibă o evlavie deosebită către Sfântul Iosif şi să aşeze la loc de cinste, în casa lor, o icoană sau o statuetă cu acest mare sfânt. Papa Francisc are pe biroul său o statuetă cu Sfântul Iosif care doarme. Sub această statuetă el pune foiţele cu rugăciuni şi cereri. Explică papa că Sfântul Iosif doarme ca să demonstreze că forţa sa nu este în el însuşi, ci derivă din forţa lui Dumnezeu Tatăl.

În acest an avem şi un alt mare motiv de bucurie în sărbătoarea Sfântului Iosif, pentru că tocmai în această zi de 19 martie vom inaugura postul de radio al diecezei noastre: ERCIS FM. Încredinţăm grijii paterne a Sfântului Iosif acest post de radio mult aşteptat.

De asemenea, vrem să parcurgem zilele Postului Mare cu Sfântul Iosif alături, ca să culegem roade îmbelşugate şi să putem trăi din plin, la Paşti, bucuria Învierii.

+ Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi