De ce un Seminar Liceal sau un Seminar Minor?

de pr. Marius Cojan

Vocaţia la Sfânta Preoţie este un minunat dar al lui Dumnezeu. Dar, pentru a deveni preot, trebuie să parcurgi, în primul rând, mulţi ani de formare, într-un seminar. Cred că fiecare am trăit, pe drumul propriei vocaţii, experienţe entuziasmante, epuizante şi, de multe ori, dificile.

În inima şi mintea unui adolescent care se străduieşte să afle pentru ce Dumnezeu l-a chemat la viaţă, procesul de discernământ nu-I deloc uşor. Dar poate că nici nu trebuie să fie. A-ţi descoperi vocaţia este ceva cu adevărat serios, deoarece consecinţele se vor simţi nu doar în viitorul celui care caută, ci şi în vieţile a nenumăraţi alţi oameni cu care persoana respectivă va veni în contact de-a lungul vieţii sale.

În ciuda argumentelor aduse (în unele părţi ale lumii) împotriva seminariilor liceale, Episcopia de Iaşi a decis să păstreze şi să promoveze această instituţie. Episcopii noştri au făcut acest lucru convinşi de experienţa Bisericii că Seminarul Minor este un mod sigur de a oferi adolescenţilor o formare solidă, umană şi creştină, care îi va pregăti pentru vocaţia la Preoţie sau, dacă nu, pentru o viaţă laicală responsabilă, bazată pe valorile credinţei. În exortaţia Pastores dabo vobis, Sfântul Ioan Paul al II-lea a scris: "După cum demonstrează experienţa îndelungată", aceste vocaţii sunt adesea auzite pentru prima dată "în anii preadolescenţei sau în primii ani ai tinereţii" (nr. 63).

Astfel, în anul 1994, Episcopia de Iaşi a deschis un Seminar Liceal la Bacău, la a cărui conducere se află de atunci pr. Anton Săboanu. În educaţia elevilor se au în vedere cei patru piloni esenţiali: formarea umană, spirituală, intelectuală şi pastorală.

Formarea umană este temelia necesară formării preoţeşti. Credincioşii îl ascultă pe preotul lor şi-l urmează spre Isus, dacă preotul le place ca om. Această formare urmăreşte dezvoltarea umilinţei, a statorniciei, a sincerităţii, a răbdării, a ascultării, a bunelor maniere etc. Pentru aceasta, fiecare seminarist are parte de sprijinul preoţilor formatori.

Scopul formării spirituale este să te facă să te îndrăgosteşti de Isus. Nu ajunge ca un preot să ştie despre Cristos şi Biserică; el trebuie să-l cunoască pe Isus în mod personal. Astfel, se urmăreşte ca seminaristul adolescent să dezvolte o viaţă de rugăciune care să-l susţină ca viitor preot şi să se deprindă să se roage cu teologia pe care o învaţă. Programul include evlavia faţă de Sfânta Liturghie şi Sfânta Euharistie, Spovada, reculegeri periodice, meditaţia personală, lectura spirituală, ascultarea şi simplitatea vieţii. Foarte importantă este îndrumarea oferită de un preot asistent/îndrumător spiritual.

Ales să fie ucenic al lui Isus, seminaristul are datoria de a învăţa. Iar prima sarcină a formării intelectuale este dobândirea şi aprofundarea continuă a unei cunoaşteri a lui Cristos care este plinătatea şi împlinirea revelaţiei lui Dumnezeu. Acest studiu, care vizează cunoştinţele necesare unei slujiri pastorale eficiente, începe şi se termină în credinţă şi nu poate exista fără ceilalţi trei piloni.

Formarea pastorală este cultivată prin implicarea în celebrarea sacramentelor, iniţierea în diferite activităţi sociale, atenţia faţă de cultură. Se doreşte ca stilul de viaţă "împotriva curentului" adoptat în seminar să devină chiar mijloc de evanghelizare a propriilor familii şi un exemplu în comunitate.

Pe scurt, întregul program al Seminarului Liceal "Sfântul Iosif" din Bacău urmăreşte susţinerea adolescenţilor în descoperirea, urmarea şi trăirea propriilor vocaţii şi în îndrumarea către Seminarul din Iaşi a celor care decid să-şi pună viaţa în slujirea poporului lui Dumnezeu.