Ridică-te! Antidotul fricii
de pr. Felix Roca
În numărul trecut am vorbit despre "mecanismele" unei decizii. Însă în fața alegerilor decisive sau importante ale vieții se declanșează frica. "Nu-ți fie frică" este una dintre cele mai obișnuite expresii pe care o folosim pentru a liniști o persoană și pentru a o încuraja să înfrunte situațiile îngrijorătoare.
Facem să răsune aceste cuvinte în diferite situații de neliniște, nesiguranță, descurajare, anxietate etc. care cer susținere și apropiere. Dar fiecare dintre noi simțim cum frica este cuibărită în ungherele ființei noastre și știm că în unele situații se înfățișează ca un musafir nepoftit. Scriitorul francez Michel de Montaigne spunea cu atât dramatism: "Frica este lucrul de care îmi este cel mai mult frică".
Deseori frica este provocată de dificultatea de a accepta situațiile care nu ne convin, schimbările, lucrurile neprevăzute, frustrările etc. Ne temem de suferință, de boală, de singurătate, de violență, de părăsire, de trădare, de moarte. Reacțiile sunt dintre cele mai diferite: de la stări violente la izolare, de la intoleranță la indiferență, de la o mai mare încredere în Dumnezeu la o revoltă împotriva lui.
Frica blochează în mulți tineri bucuria de a trăi și de a iubi cu adevărat. Dificultatea de a fi protagoniștii zilei de azi și nesiguranța zilei de mâine fac astfel ca mulți tineri să fie "paralizați" de teamă, chiar dacă știu să o mascheze foarte bine. Există teamă de căsătorie, de familie, de preoție, de viața consacrată, de un parcurs serios de studii, de un loc de muncă solicitant etc.
În Sfânta Scriptură apare de multe ori expresia "nu te teme" sau "nu vă temeți". Prin intermediul acestei expresii Dumnezeu dialoghează în mod prietenesc cu omul și dorește să îl asigure de prezența și susținerea sa, mai ales atunci când îi încredințează o misiune importantă. Abraham, Moise, Iosue, Ghedeon, Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel, David etc., odată cu misiunea, primesc din partea lui Dumnezeu și îndemnul să nu se teamă pentru că el este cu ei.
Relatările evanghelice se deschid și se încheie cu expresia "Nu te teme", ca o confirmare că Dumnezeu manifestă în Isus Cristos plinătatea grijii sale față de om. Primul "Nu te teme" din evanghelii este adresat de îngerul Gabriel lui Zaharia în apariția de la templu. Tot îngeri sunt aceia care liniștesc femeile înspăimântate în dimineața zilei Paștelui.
În fața chemării lui Dumnezeu și a îndemnului de a nu ne teme putem trăi fie experiența lui Zaharia, fie a femeilor de la mormânt. Dacă ne îndoim de prezența și susținerea lui Dumnezeu și ne bazăm doar pe forțele și planurile noastre, devenim "muți", adică incapabili de a răspunde la chemarea lui Dumnezeu, și mereu sclavi ai fricii. Însă dacă suntem convinși că Domnul ne însoțește mereu, atunci privim cu încredere și curaj viața și viitorul nostru. Tocmai de aceea, în încheierea mesajului pentru Ziua Mondială a Tineretului din 2016, Papa Francisc, vorbind despre Isus milostiv, îi îndemna pe tineri: "Nu vă fie frică să vă îndreptați spre ochii săi plini de iubire infinită față de voi și lăsați să ajungă la voi privirea sa milostivă, gata să ierte orice păcat al vostru, o privire capabilă să schimbe viața voastră și să vindece rănile sufletelor voastre, o privire care satură setea profundă care locuiește în inimile voastre tinere: sete de iubire, de pace, de bucurie și de fericire adevărată. Veniți la el și nu vă fie frică!"
Platon spunea: "Putem să iertăm un copil pentru că îi este frică de întuneric. Adevărata tragedie a vieții este atunci când unui om îi este frică de lumină".