Curier juridic

* M. Dura (Iaşi). "În anul 2018 am depus la Judecătoria Iaşi o acţiune de partaj, iar instanţa a stabilit să achit o taxă de timbru foarte mare. Există posibilitatea să fiu scutită de această plată?"

Potrivit art. 42 din OUG nr. 80/2013, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări la plata taxelor judiciare de timbru, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de OUG nr. 51/2008:

- beneficiază de ajutor public judiciar persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în totalitate de către stat;

- dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50 %;

- ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.

La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.

Ajutorul public judiciar se poate acorda pentru următoarele situaţii:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;

b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

* Ion Cozma (Paşcani). "În anul 2017 a murit tatăl meu, iar succesiunea nu a fost dezbătută după acesta din cauza taxelor notariale foarte mari. În cât timp poate fi dezbătută succesiunea?"

Succesiunea poate fi dezbătută oricând, dar acceptarea succesiunii trebuie făcută în termenul legal de acceptare a succesiunii. Potrivit art. 1103 din Codul civil, dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii, iar conform art. 1108 Cod civil, acceptarea poate fi expresă sau tacită. Acceptarea este expresă când succesibilul îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, iar acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor.

Sunt acte de acceptare tacită:

- înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de către succesibil a drepturilor asupra moştenirii;

- renunţarea, chiar gratuită, în folosul unuia sau mai multor moştenitori determinaţi;

- renunţarea la moştenire, cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comoştenitorilor sau a moştenitorilor subsecvenţi;

- actele de dispoziţie, administrare definitivă sau folosinţă a unor bunuri de moştenire.

În cazul în care nu se fac acte de acceptare expresă sau tacită a succesiunii în termenul de acceptare a succesiunii de un an, orice parte interesată poate invoca excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală şi înlăturarea de la moştenire a persoanei ce nu a acceptat moştenirea în termenul procedural.

Av. Mihaela Ciobanu