Sfânta Scriptură

* În cartea Genezei citim istoria primilor oameni care au căzut în păcat în urma dialogului cu şarpele (Gen 3). În ce limbă a vorbit şarpele cu Eva?"

Pentru a afla un răspuns la acest tip de întrebare, eu v-aş sugera să încercaţi să obţineţi două păreri pe care să le puneţi mai apoi împreună. Prima părere ar trebui să o căutaţi la departamentul de limbi clasice a unei facultăţi de filologie. Cealaltă părere ar trebui să vină din partea specialiştilor în herpetologie, adică acea ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul reptilelor. Îmbinarea armonioasă a celor două păreri v-ar putea aduce răspunsul mult dorit. În aşteptarea acelui răspuns, mie, ca biblist, îmi rămâne perspectiva biblică şi teologică.

Ştiinţa biblică ne învaţă că în Gen 3 este opera unui teolog extrem de abil şi inspirat de Dumnezeu (cf. 2Tim 3,16), care redă într-un limbaj sublim şi evocator o realitate dramatică: căderea omului. Dialogul dintre şarpe şi mama noastră Eva se roteşte în jurul imaginii lui Dumnezeu şi în jurul raportului dintre om şi Dumnezeu. Tehnica şarpelui este constituită din "două scheme", o imprecizie şi o calomnie, care, îmbinate armonios, duc la efectul scontat. Şarpele întreabă: "A spus cu adevărat Dumnezeu să nu mâncaţi din niciun pom al grădinii?" (v. 1). Întrebarea este în mod voit imprecisă şi insinuează că Dumnezeu ar fi complet lipsit de bunătate, interzicând fiilor săi "absolut totul". În momentul în care Eva pomeneşte de pedeapsa morţii, şarpele îl atacă în mod direct pe Dumnezeu printr-o calomnie: "Nicidecum nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul" (Gen 3,4-5). Şarpele îl face pe om să creadă că Dumnezeu este rivalul său, limitându-i posibilităţile de realizare. De aceea Dumnezeu trebuie scos din calcul, iar preceptele divine trebuie ignorate. Numai aşa omul devine el însuşi. Aceasta este o tentaţie a omului dintotdeauna: citiţi din curiozitate Is 14,3-15 şi Ez 28,11-19, două texte biblice mai mult decât edificatoare în acest sens. Tentaţia este mereu aceeaşi, efectele ei sunt nimicitoare. Şarpele continuă şi astăzi să-şi sâsâie "poezia" în toate limbile pământului.

Pr. Iosif Antili