Audiența generală a papei Francisc
Cateheză despre călătoria apostolică în România
La audiența generală de miercuri, 5 iunie 2019, papa Francisc a vorbit despre vizita sa apostolică în România, din perioada 31 mai - 2 iunie. La această audiență a luat parte și o delegație din România, formată din 32 de persoane, în frunte cu ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de București și președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România. Din Dieceza de Iași au fost șapte persoane, preoți și laici - pr. Adrian Blăjuță, pr. Mihai Budău, pr. Felix Roca, dar și familiile Alexandra și Gabriel Măriuț și Nicoleta și Robert Morți -, cărora li s-au alăturat persoane care activează în Roma: surori de la Congregația "Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot", pr. Isidor Iacovici, păstorul comunității romano-catolice românești din Roma, Mons. Ionuț Strejac, care lucrează la Vatican, dar și pr. Laurențiu Dăncuță, care se pregătește pentru a lucra în serviciul diplomatic al Vaticanului. După audiență, a avut loc un moment de dialog între membrii delegației din România și papa Francisc, ocazie în care papa a primit noi cadouri care să îi amintească de vizita sa în țara noastră, printre care și o fotografie de la întâmpinarea care i s-a făcut la scena din fața Palatului Culturii din Iași, de către copii îmbrăcați în costum popular. În momentul fotografiilor oficiale, un membru al delegației din Dieceza de Iași i-a spus papei că a făcut țara noastră mai frumoasă timp de trei zile și că îl consideră o minune. Papa a replicat cu zâmbetul pe buze: "Țara voastră e minunată!" Redăm în continuare mesajul papei Francisc de la audiența generală, în traducerea pr. Mihai Pătrașcu.
* * *
Iubiți frați și surori, bună ziua!
La sfârșitul săptămânii trecute am făcut o călătorie apostolică în România, invitat de domnul președinte și de doamna prim-ministru. Le reînnoiesc mulțumirea mea și o extind la celelalte autorități civile și ecleziastice și la toți cei care au colaborat la realizarea acestei vizite. Mai ales aduc mulțumire lui Dumnezeu care a permis succesorului lui Petru să se întoarcă în acea țară, la douăzeci de ani după vizita sfântului Ioan Paul al II-lea.
În sinteză, așa cum anunța motoul călătoriei, am îndemnat "să mergem împreună". Și bucuria mea a fost că am putut face aceasta nu de departe sau de sus, ci mergând eu însumi în mijlocul poporului român, ca pelerin în țara sa.
Diferitele întâlniri au evidențiat valoarea și exigența de a merge împreună fie între creștini, pe planul credinței și al carității, fie între cetățeni, pe planul angajării civile.
Fiind creștini, avem harul de a trăi o perioadă de relații fraterne între diferitele Biserici. În România cea mai mare parte a credincioșilor aparține Bisericii Ortodoxe, condusă actualmente de patriarhul Daniel, spre care se îndreaptă gândul meu fratern și recunoscător. Comunitatea catolică, fie "greacă", fie "latină", este vie și activă. Unirea între toți creștinii, deși incompletă, este bazată pe unicul Botez și este pecetluită de sângele și de suferința îndurată împreună în timpurile întunecate ale persecuției, îndeosebi în secolul trecut sub regimul ateist. Este și o altă comunitate luterană care-și mărturisește credința în Isus Cristos și este în bune raporturi cu ortodocșii și cu catolicii.
Cu patriarhul și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române am avut o întâlnire foarte cordială, în care am reafirmat voința Bisericii Catolice de a merge împreună în memoria reconciliată și spre o unitate mai deplină, pe care chiar poporul român a invocat-o profetic în timpul vizitei sfântului Ioan Paul al II-lea. Această importantă dimensiune ecumenică a călătoriei a culminat în solemna rugăciune "Tatăl nostru", în noua, impunătoarea catedrală ortodoxă din București. Acesta a fost un moment cu valoare simbolică puternică, pentru că "Tatăl nostru" este rugăciunea creștină prin excelență, patrimoniu comun al tuturor celor botezați. Nimeni nu poate spune "Tatăl meu" și "Tatăl vostru"; nu: "Tatăl nostru", patrimoniu comun al tuturor celor botezați. Am manifestat că unitatea nu elimină diversitățile legitime. Fie ca Duhul Sfânt să ne conducă să trăim tot mai mult ca fii ai lui Dumnezeu și frați între noi!
Ca o comunitate catolică am celebrat trei liturgii euharistice. Prima, în catedrala din București, la 31 mai, sărbătoarea Vizitei Fecioarei Maria, icoană a Bisericii care merge în credință și în caritate. A doua Euharistie, la Șumuleu Ciuc, țintă pentru foarte mulți pelerini. Acolo, sfânta Născătoare de Dumnezeu adună poporul credincios în varietatea limbilor, culturilor și tradițiilor. Și a treia celebrare a fost dumnezeiasca Liturghie la Blaj, centru al Bisericii Greco-Catolice din România, cu beatificarea a șapte episcopi martiri greco-catolici, martori ai libertății și milostivirii care vin din evanghelie. Unul dintre acești noi fericiți, Mons. Iuliu Hossu, în timpul detenției a scris: "Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru a da iertarea și pentru a ne ruga pentru convertirea tuturor". Gândindu-ne la torturile teribile la care erau supuși, aceste cuvinte sunt o mărturie de milostivire.
Deosebit de intensă și sărbătorească a fost întâlnirea cu tinerii și familiile ținută la Iași, vechi oraș și important centru cultural, răscruce între Occident și Orient. Un loc care invită să deschidem drumuri pe care să mergem împreună, în bogăția diversităților, într-o libertate care nu taie rădăcinile, ci extrage din ele în mod creativ. Și această întâlnire a avut caracter marian și s-a încheiat cu încredințarea tinerilor și familiilor sfintei Născătoare de Dumnezeu.
Ultima etapă a călătoriei a fost vizita la comunitatea romă din Blaj. În acel oraș, romii sunt foarte numeroși și pentru aceasta am voit să-i salut și să reînnoiesc apelul împotriva oricărei discriminări și pentru respectarea persoanelor de orice etnie, limbă și religie.
Iubiți frați și surori, să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și să-i cerem lui, prin mijlocirea Fecioarei Maria, ca ea să aducă roade îmbelșugate pentru România și pentru Biserica din acele ținuturi.