Mărturisitori ai credinței creștine (III)
Cred în învierea morților
Dumnezeu, iubirea, a creat ființa umană armonioasă, trup și suflet, spre gloria sa. Din păcate, neascultarea de porunca lui Dumnezeu a primilor părinți, Adam și Eva, a avut ca urmare pierderea naturii inițiale, fericite. Urmașii primilor oameni vor moșteni starea naturii umane decăzute, având drept final moartea, care nu este o "trecere în neființă", cum se exprimă atâția neavizați, ci separarea trupului uman, material, coruptibil, de sufletul nemuritor. Întreaga istorie a omenirii este străbătută de ecoul "Memento mori" (lat. "Adu-ți aminte că vei muri"), înțeles și însușit în mod diferit.
Creștinul practicant mărturisește răspicat, împreună cu Biserica creștină, cel de-al 11-lea articol din Crez: "Cred în învierea morților", cu precizarea că e vorba despre învierea trupurilor, indiferent de modul în care s-au despărțit de sufletele lor. Temeiul acestei credințe este atotputernicia divină și iubirea nemărginită a Tatălui ceresc.
Sfânta Scriptură, atât Vechiul, cât și Noul Testament, ne oferă numeroase atestări cu privire la acest adevăr. Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul întrupat, Isus Cristos, "calea, adevărul, viața și lumina lumii", prin tot ce a spus și a înfăptuit, este cel mai îndreptățit să i se dea crezare. În întreg capitolul al 11-lea al evangheliei a patra, sfântul apostol și evanghelist Ioan ne relatează, cu belșug de amănunte, episodul învierii lui Lazăr, cu acele cuvinte spuse de Isus Martei, mult întristată de moartea fratelui său: "Fratele tău va învia [...] Eu sunt învierea și viața. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi; și oricine trăiește și crede în mine nu va muri în veci" (In 11,23.25-26). Aceste cuvinte sunt repere sigure pentru viața noastră de credință. Cuvintele Martei, ca răspuns la întrebarea pusă ei de către Isus cu privire la puterea lui de a învia morții: "Da, Doamne, eu am crezut că tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care vine în lume" (In 11,27), ni le putem însuși cu fermitate.
Dar argumentul suprem pentru învierea morților este însăși învierea lui Cristos. În această privință, sfântul apostol Paul se exprimă cu toată dârzenia: "Dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră [....] Dar, acum, Cristos a înviat din morți, fiind începutul [învierii] celor adormiți. Căci de vreme ce printr-un om [a venit] moartea, tot printr-un om [vine] și învierea din morți. Și după cum toți mor în Adam, tot la fel, în Cristos, toți vor fi readuși la viață" (1Cor 15,14.20-23).
P.A.D.