Pericolul meselor copioase

Luna viitoare sărbătorim Paştele. Ocazie pentru pregătirea unor mese festive, pentru întâlniri cu prieteni şi rude. Pentru unii, aceste mese festive urmează unei perioade de post alimentar, mai mult sau mai puţin intens. Mesele copioase conduc la probleme serioase de sănătate, cu mult mai grave la cei care au postit. De fiecare dată după perioade lungi de post sau diferite diete ori regimuri alimentare, revenirea la alimentaţia normală se face treptat, deoarece tubul digestiv a fost detoxifiat şi necesită pregătire pentru a putea face faţă din nou alimentaţiei obişnuite. Pentru persoanele care au boli cronice, precum afecţiuni cardiace sau valori mari ale colesterolului în sânge, mesele copioase constituie, de asemenea, un risc mai mare. Iată de ce trebuie să avem grijă cât şi cum şi când mâncăm, deoarece pericolele pentru sănătate nu sunt puţine în aceste ocazii, cu efecte atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Organul care dă startul alimentaţiei este creierul - prin senzaţia de foame, apărută după ce organismul a consumat energiile de la masa anterioară - şi tot creierul este cel care dă semnale că e cazul să ne oprim din mâncat - prin senzaţia de saţietate. Saţietatea nu este senzaţia de stomac plin, la aceasta ajungându-se de fapt după depăşirea saţietăţii. Creierul ne spune că trebuie să ne oprim înainte de a ne simţi încărcaţi. Depinde doar de noi dacă luăm sau nu în seamă semnalele pe care ni le trimite. Iar "nebăgarea în seamă" apare de obicei în zilele de sărbătoare, când meniul bogat şi variat şi vizitele numeroase ne fac să ajungem la "preaplin".

Supraîncărcarea stomacului este principalul rezultat imediat al meselor copioase, care declanşează o cascadă de neplăceri. Mesele copioase nu lasă timp stomacului să digere alimentele şi să le elimine spre restul tubului digestiv. Rezultatul este mărirea în volum a acestuia, ceea ce va conduce la trecerea acidului din stomac spre esofag (porţiunea de tub digestiv de deasupra stomacului), cu apariţia unor dureri serioase de tip "arsură". Stomacul prea plin angajează o cantitate mai mare de sânge, astfel că sângele care ar trebui să alimenteze alte organe ajunge la stomac. Există, astfel, un risc mai mare de infarct, deoarece inima nu mai este irigată cu destul sânge. În acelaşi timp, supradistensia stomacului după mese copioase împinge în sus diafragmul (muşchiul care separă toracele de abdomen), împiedicând inima să bată normal. De asemenea, prin ridicarea diafragmului este jenată respiraţia normală, deoarece plămânii nu mai au loc destul pentru expansiune.

Soluţia este, desigur, prevenirea, iar aceasta stă în puterea noastră. Să încercăm să mâncăm câte puţin, să alegem doar felurile care ştim că ne plac şi să facem pauză între înghiţituri. Spiritul sărbătorilor nu stă doar în mâncare multă, ci mai degrabă în a mânca mai puţin şi a socializa mai mult. Dat fiind că sărbătorile sunt şi ocazii de revedere cu oameni pe care nu i-am întâlnit de mult, să stăm mai mult la poveşti cu ei şi mai puţin cu furculiţa în mână.

Să nu uităm de exerciţiile fizice, dar nu imediat după masă, deoarece activitatea fizică va face ca sângele să se distribuie spre muşchi, plecând de la stomac şi producând stare de rău, cu greaţă sau chiar leşin. Exerciţiile fizice ajută la consumarea energiei adunate prin ingestie. Cum precizam şi altădată, energia care nu se consumă se transformă în ţesut adipos şi apare obezitatea.

Să avem grijă de sănătatea noastră şi prin modul în care alegem să mâncăm!

Dr. Bianca Hanganu