Sfânta Scriptură

"Ce înseamnă că nimeni nu s-a suit la cer, decât Fiul Omului (In 3,13)? Cum se explică faptul că în Vechiul Testament Ilie, Enoh, Moise au fost ridicaţi la cer, deşi ni se spune că nimeni nu s-a suit la cer?"

Sunt diferite interpretări ale versetului 13 din Ioan capitolul 3, dar în esenţă sensul este că Isus este unicul care a fost în cer, pentru că a coborât din cer. Ef 4,9 face aluzie la coborârea şi înălţarea lui Isus, dar cu referinţă la coborârea lui în limb după moarte. Scopul versetului In 3,13 este acela de a sublinia originea cerească a Fiului Omului. Existau credinţe că unele personaje au fost înălţate la cer: Enoh, Ilie, Baruh. Chiar şi despre Moise se credea că a văzut lucruri cereşti pe Muntele Sinai şi că a fost admis în cer după moartea sa. Isus nu acceptă să fie pus pe acelaşi plan cu aceşti "pelerini" cereşti. Legătura lui cu cerul este mult mai profundă decât ceea ce li s-a permis acestora (cf. Prov 30,3-4; Înţ 9,16-18; Bar 3,29). Privilegiul pe care Isus şi-l revendică este un alt mod de a spune ceea ce se găseşte şi în alte locuri în Ioan: numai Isus l-a văzut pe Dumnezeu (1,18; 5,37; 6,46; 14,7-9).

Pr. Alois Bulai