Sfinţirea bisericii din Sprânceana

Sfinţirea bisericii şi consacrarea altarului din Sprânceana, judeţul Iaşi, cu hramul Naşterea Sfintei Fecioare Maria, au avut loc duminică, 22 iulie, în cadrul sfintei Liturghii celebrate de PS Petru Gherghel. Au concelebrat PS Aurel Percă, pr. Robert Gaşpal, parohul comunităţii, dar şi mulţi alţi preoţi. Au fost prezenţi credincioşi din Sprânceana, precum şi oaspeţi din alte comunităţi.

Sprânceana este un sat al comunei Erbiceni, aşezat pe partea dreaptă a râului Bahlui, la 3 km depărtare, spre nord, de Podu Iloaiei, în apropiere de halta CFR Erbiceni, de pe linia ferată Podu Iloaiei - Hârlău.

În trecut, satul a purtat numele de Bârleşti-Unguri. Denumirea de Sprânceana datează în statisticile catolice din anul 1926 şi, după cum spune tradiţia locală, acest nume a fost dat de un învăţător, ţinând cont de faptul că satul e aşezat pe sprânceana unui deal.

Comunitatea catolică de aici a depins din punct de vedere religios de diferite parohii, după cum urmează: Horleşti - până în anul 1946, Cotnari - până în anul 1969, Bălţaţi - până în anul 2004, iar acum aparţine de Podu Iloaiei.

Schematismul Misiunii din anul 1850 semnalează că la Bârleşti cei 63 de credincioşi au o biserică din lemn închinată sfântului Mihail Arhanghelul. În statistica bisericilor catolice din Moldova din perioada 1871-1872 se arată că biserica din Bârleşti a fost construită din lemn în anul 1845, iar în statisticile anuale ale Parohiei Horleşti din anul 1887 se face menţiunea că biserica din Bârleşti supravieţuieşte încă de la ruină, iar în anii următori, 1888 şi 1889, că biserica nu e încă gata. Aceste două informaţii arată că aici se construia o nouă biserică pe locul unde se mutase vatra satului, biserică demolată în anul 1961. În acest an, credincioşii din sat, conduşi de părintele paroh Johann Proschinger, au turnat temelia actualei biserici. Din cauza comunismului nu au mai avut voie să continue construirea ei, dar li s-a spus că, dacă în decurs de o săptămână - cât autorităţile de partid nu vor intra în sat - vor reuşi să ridice ceva, nu vor avea nicio problemă.

Aşa a apărut o biserică, fiind cât jumătate din temelie. Construită parţial pe temelie, dar şi direct pe pământ, vechea biserică a fost plină de crăpături şi a devenit un real pericol pentru credincioşii localităţii. În anul 2006, la 14 mai, în prezenţa părintelui Iosif Dorcu, decan de Iaşi, a altor preoţi, a parohului locului şi a multor credincioşi din Sprânceana, precum şi din împrejurimi, a fost celebrată ultima Liturghie în această biserică, urmând ca apoi să fie demolată.

După aproape 60 de ani de la turnarea temeliei actualei biserici şi după peste 10 ani de muncă susţinută de credincioşii din sat, de Episcopia de Iaşi, dar şi de darnici binefăcători din străinătate, am ajuns la momentul împlinirii dorinţelor înaintaşilor noştri, dar şi a muncii şi rugăciunilor noastre, adică la momentul sfinţirii bisericii şi al consacrării altarului.

Printre preoţii care au lucrat în trecut la/în această biserică, amintim: Ioan Lădan, Johann Proschinger, Anton Bişoc, Ieronim Budulai, Claudiu Dumea, Anton Encuţ, Mihai Gal, Alois Bişoc, Iosif Agiurgioaei şi Alois Hârja.

Biserica actuală, în stil roman, are 25,55 m lungime, 14,20 m lăţime, 12,20 m înălţimea navei, 24,50 m are turnul, peste care tronează o cruce de inox de 3 m.

La 1 ianuarie 2018, comunitatea din Sprânceana avea 115 familii cu 270 de credincioşi.

Pr. Robert Gaşpal