Mărturisitori ai credinței creștine (VII)
Cred în Biserica lui Isus Cristos: una.
Dacă medităm cu atenție adevărul unității în recunoașterea operei de răscumpărare a oamenilor din robia păcatelor prin jertfa crucii, din iubire, ar fi la îndemâna oricui să rețină primele două cuvinte ale rugăciunii pe care ne-a învățat-o însuși Domnul nostru Isus Cristos: "Tatăl nostru". Am subliniat aceste cuvinte prin care implicit ne declarăm frați și surori ai aceluiași Tată al tuturor.
În activitatea sa evanghelizatoare, Isus se referă deseori la unitatea Treimii "celei de o ființă și nedespărțite": "Eu și Tatăl una suntem" (In 10,30). "Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăța toate și vă va aminti toate câte vi le-am spus eu" (In 14,26).
Sfântul apostol și evanghelist Ioan dedică întreg capitolul al 17-lea, din evanghelia care îi poartă numele, rugăciunii lui Isus către Tatăl pentru "cei pe care tu mi i-ai dat din lume" (v. 6-9), "ca ei să fie una ca și noi" (v. 11b), "ca toți să fie una" (v. 21a). Unitatea creștină statornică se realizează prin "iubirea lui Dumnezeu revărsată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat" (Rom 5,5). Același apostol, Paul, ilustrează această unitate prin ceea ce numim: "trupul mistic (tainic) al lui Cristos" (cf. 1Cor 12), în legătură cu parabola viței și a mlădițelor: "Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele" (In 15,5a).
P.A.D.