Fericitul Anton Durcovici - Prieten al sfinţilor

Fericitul Anton Durcovici a fost nu doar cufundat în misterul crucii lui Isus, nu doar un fiu fidel al Mariei, ci şi un prieten devotat al sfinţilor, aşa cum reiese şi din declaraţiile sale date în faţa Securităţii.

Astfel, la Oţeleni, la o dată incertă, între 13 şi 16 iunie 1948, a vorbit despre sfânta Ana, patroana Bisericii, pe care a dat-o drept model de părinte care le oferă copiilor "o educaţie creştinească prin pilde şi învăţătură". Acelaşi exemplu l-a oferit şi la Slănic-Moldova, unde, pe lângă sfânta Ana, a indicat-o ca model al mamelor creştine şi pe "sfânta Blanca, mama sfântului Ludovic". La 17 iunie acelaşi an, fiind la Buruieneşti, fericitul Anton Durcovici s-a arătat a fi prieten şi al sfântului Iosif, oferindu-l drept "model al muncitorului creştin, harnic şi conştiincios, care îmbină laolaltă rugăciunea şi munca fără preget". În acest context, i-a îndemnat pe credincioşi "să urmeze pilda sfântului lor protector ceresc". Tot sfântul Iosif s-a aflat în centrul predicii sale de la Nicolae Bălcescu, în luna septembrie, îndemnându-i pe enoriaşi "să aibă încredere în puternica mijlocire a acestui sfânt şi să urmeze pildele vieţii sale: rugăciunea evlavioasă şi munca harnică".

La Rotunda, la 19 iunie, a predicat despre sfântul Francisc din Assisi, "îndemnând pe credincioşi să urmeze pilda acestui sfânt, prin iubire sinceră de Cristos şi de oameni, cu care suntem toţi fraţi prin Cristos". Viaţa acestui sfânt a fost şi tema predicii de la Izvoare (Bacău) din ziua de 4 octombrie 1948, arătând "cum el, pe lângă bisericile materiale ridicate de dânsul, a clădit şi biserici spirituale, lăcaşuri plăcute Treimii Preasfinte, în sufletul său şi al fraţilor săi". În ziua următoare, aflat la Răchiteni, s-a arătat prieten al sfântului Anton de Padova, "pildă şi ajutor în necazurile vieţii, îndemnând pe credincioşi la muncă fără descurajare". Tot despre acest sfânt a predicat şi la 29 septembrie la Faraoani, "arătându-l drept pildă de imitat în virtuţile lui, mai ales smerenia şi dragostea faţă de cei săraci", dar şi la Craiova, la 13 iunie 1949, dându-l drept "model de viaţă creştină în ce priveşte faptele bune".

Vorbind la Valea Seacă despre răbdarea creştină, a dat-o drept model pe sfânta Liduina, "ţintuită patului de suferinţă timp de 35 de ani cu o răbdare îngerească". La 14 octombrie 1948, la Târgu Trotuş, prietenul despre care a vorbit a fost sfântul Calixt, arătând "că ceea ce l-a întărit să îndure martiriul pentru Cristos a fost dragostea sa înflăcărată pentru Dumnezeu, care l-a făcut să renunţe mai bine la orice, chiar la viaţă, decât să se despartă de Cristos Dumnezeu". La Oneşti, la 15 octombrie 1948, a predicat despre sfinţii Petru şi Paul, spunând "că aceşti doi apostoli se aseamănă prin aceea că amândoi, de la păcat, s-au întors cu toată inima la Dumnezeu, dovedind aşa puterea harului dumnezeiesc", îndemnându-i pe credincioşi "să rămână statornici pe calea cea bună". Tot despre cei doi apostoli a predicat şi la Focşani, la 23 octombrie, "arătând în aceşti doi sfinţi puterea credinţei şi a dragostei de Cristos, care i-a făcut să părăsească toate pentru a vesti neamurilor pe Mântuitorul divin şi să moară pentru acela care a murit pentru ei". Şi la Piteşti, la 18 iunie 1949, a vorbit despre apostolii Petru şi Paul, "arătând îndeosebi milostivirea nemărginită a lui Dumnezeu, când a chemat şi călăuzit pe cei doi apostoli din stare de păcat la înălţată sfinţenie".

Prieten al sfinţilor cât a fost pe pământ, iar acum concetăţean în ceruri cu ei, fericitul Anton Durcovici ne îndeamnă să-i urmăm exemplul şi să ne facem şi noi prieteni dintre sfinţii care se bucură deja în împărăţia cerească de roadele învierii lui Cristos.

Pr. Petru Ciobanu