Curier juridic

* Petru Eşanu (Gura Humorului). "Am convieţuit cu soţia mea din anul 1985 şi am fost căsătoriţi doar religios. În anul 2017 ea a decedat, iar copiii soţiei doresc să dezbată succesiunea după mama lor. Menţionez că în timpul convieţuirii, am cumpărat un apartament în rate, l-am renovat şi mobilat, iar toate au fost realizate cu împrumuturi de la bănci pe numele meu şi al soţiei. Apartamentul este pe numele soţiei pentru că avea contract de închiriere pe numele ei, iar împreună am convieţuit 32 de ani. Aş dori să ştiu ce drepturi am cu privire la bunurile realizate în timpul căsătoriei".

Din punct de vedere legal, dv. nu aveţi calitatea de soţ, ci de concubin, motiv pentru care nu puteţi fi parte într-un dosar de partaj succesoral în care se dezbate moştenirea după soţia (concubina) dv. Singurii moştenitori cu drepturi depline cu privire la toate bunurile dobândite de soţia dv. în timpul vieţii sunt copiii acesteia. Codul familiei din România recunoaşte doar căsătoria de la starea civilă, nu şi pe cea religioasă, ceea ce înseamnă că dv. aţi avut o relaţie de concubinaj, iar bunurile dobândite în timpul concubinajului au un alt regim juridic decât cel al bunurilor obţinute în timpul căsătoriei unde se prezumă că fiecare soţ are o cotă de contribuţie de 50% la dobândirea acestora. Pentru a vă apăra drepturile dv., în termen de 3 ani de zile de la momentul decesului soţiei, puteţi solicita instanţei pe cale judecătorească să constate că aveţi un drept de creanţă cu privire la bunurile dobândite în timpul concubinajului, urmând să evaluaţi bunurile (ratele achitate la apartament, bunurile mobile etc.) şi să solicitaţi o sumă de bani ce reprezintă contribuţia dv. la achiziţionarea acestora. Pentru a împiedica înstrăinarea apartamentului de către moştenitorii soţiei dv., după promovarea acţiunii de constatare a dreptului de creanţă, aveţi posibilitatea să notaţi litigiul la biroul de carte funciară din localitate şi, până la finalizarea procesului, imobilul nu va putea fi vândut. În dovedirea acţiunii vă puteţi folosi de orice mijloc de probă admis de lege: acte, martori, interogatoriu, expertiză contabilă de reactualizare a ratelor, expertiză de evaluare a bunurilor mobile.

* I.I. (Hălăuceşti). "Aş dori să ştiu dacă sora mea poate să vândă casa părintească fără semnătura mea sau să facă partajul".

În condiţiile în care sunt mai mulţi moştenitori, casa nu poate fi vândută fără semnătura tuturor moştenitorilor. Partajul poate fi făcut fie la Notariat (atunci când toţi moştenitorii sunt de acord), fie pe cale judecătorească (atunci când există opoziţie cu privire la dezbaterea moştenirii şi partajarea bunurilor ce formează masa succesorală). Conform art. 1144 Cod civil, "dacă toţi moştenitorii sunt prezenţi şi au capacitate de exerciţiu deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma şi prin actul pe care părţile le convin". Potrivit art. 1143 Cod civil, "nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel".

Având în vedere textele de lege menţionate mai sus, chiar dacă dv. nu doriţi partajarea casei, oricare dintre moştenitori poate cere pe cale judecătorească dezbaterea moştenirii după părinţii dv. În cadrul dosarului de partaj succesoral, casa părintească poate fi atribuită oricăruia dintre moştenitori, cu obligarea acestuia la plata unei sulte (o sumă de bani) în favoarea celorlalţi moştenitori sau dacă ea este partajabilă în natură se pot forma două unităţi locative ce pot fi atribuite la doi moştenitori. Instanţa de judecată, la atribuirea imobilului va trebui să aibă în vedere dispoziţiile art. 987, Cod procedură civilă, care prevăd că "la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea".

Av. Mihaela Ciobanu