Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Pentru copii -

Nepotul reginei

Istorioară morală de Iosif Spillmann

Traducere de Mons. Mihai Robu

(continuare din numărul trecut)

Sărmanul paj stătea în mijlocul curtenilor, în fața reginei și a lui Ioscimon, ca un miel nevinovat în mijlocul lupilor. În zadar încercă să-și ridice mâinile legate ca să ceară iertare; ochii lui plini de lacrimi cereau în zadar milă. Când voi să se apere, Ioscimon îl lovi peste obraz cu pumnul, încât îi țâșni sângele pe gură și pe nas.

- Cum? - strigă prințul - vrei să spui că mama e mincinoasă? Unde e Radiku? Unde sunt vergile lui de bambus? Veniți încoace!... Faceți loc!... Aici, în fața reginei, să primească băiețașul porția lui de vergi.

Călăul înaintă și îl culcă pe băiat cu fața la pământ. După aceea, el și ajutorul lui luară câte o vargă mlădioasă de bambus în mână și se uitară la Ioscimon, așteptând semnalul ca să înceapă biciuirea crudă.

- Stați o clipă! - strigă regina. Băiete, ca să vezi cât sunt de bună, îți voi ierta pedeapsa dacă te lepezi de credința străină și vei jertfi zeilor noștri.

- Mai bine mor! - spuse Ștefan.

- Atunci cel puțin execută pe loc porunca mea și adu-mi vulpea sfântă!

- Nu pot!

- Dați-i! - strigară Ioscimon și regina. Vergile de bambus începură să joace pe spinarea băiatului. Nu se auzea decât foșnetul vergilor prin aer și gemetele înăbușite ale băiatului, care se zvârcolea de durere, dar în același timp se ruga lui Dumnezeu să-l întărească și să-i dea statornicie. El se gândea și la patronul său, sfântul Ștefan; atunci izvorî din inima lui și se auzi de pe buzele lui o rugă pentru chinuitorii săi: "Doamne, iartă-i, că nu știu ce fac!", se ruga băiatul. Călăii se opriră fără să vrea și se uitară la regină.

- Vrei să aduci vulpea lui Inari? - întrebă aceasta.

Băiatul scutură numai din cap și continuă să se roage. Vergile începură a curge din nou și nu conteniră până nu amuți geamătul și ruga martirului.

- Îl veți omorî în bătaie! - îndrăzni, în sfârșit, să spună unul dintre funcționarii de la curte.

- Nu-ți face griji, se preface numai - răspunse nemilosul Ioscimon. Dar pentru azi e destul; mâine, când își va veni în fire, am să pun să-l răstignească. Până atunci duceți-l în închisoarea soldaților și luați seama să nu ne scape din mâini. De mult ar fi trebuit să fie răstigniți câțiva dintre ei sau fripți pe grătar; căci sunt niște răi și trădători de neam. Tatăl meu se poartă prea blând cu acești nemernici; dar noi doi, mamă, le vom veni de hac! La închisoare cu el!

Călăii duseră afară pe băiat leșinat, pe jumătate mort, iar martorii acestei scene se împrăștiară cu sentimente diferite.

7. Vânătoarea

Pe când Ștefan zăcea leșinat în închisoarea întunecoasă pe un mănunchi de paie de orez, Sikatora rătăcea vesel și voios prin păduri și prin munți în compania suitei regale de vânătoare. Ziua începuse cu vânătoarea cu șoimii. Acest fel de vânătoare e obișnuit și iubit chiar și azi în Japonia, după cum fusese în Europa în Evul Mediu. Ba chiar în secolul al XVI-lea era mai răspândit, căci principii și nobilii erau anume instruiți să vâneze cu șoimii. Există chiar în limba japoneză o lucrare în 72 de volume despre creșterea șoimilor și vânătoarea cu ei.

Vânătorii merseră mai întâi la un lac, al cărui mal era acoperit cu stuf înalt; de obicei se aflau acolo numeroase păsări de baltă. Regele Sivan, oaspetele său Sikatondono, Sikatora și nobilii de la curte se opriră călare la marginea unei pădurici; între ei și stufiș se întindea o luncă lată, unde avea să se facă vânătoarea îndată ce hăitașii, care veneau în luntre de pe malul opus, ar fi speriat păsările.

- Fiți gata - spuse regele. Când luntrele vor ajunge la marginea stufului, se va da semnalul.

Domnii luară din mâinile servitorilor șoimii și-i așezară pe mâna stângă. Păsările își înfipseră ghearele în mănușile de piele și dădeau nerăbdătoare din cap, care era acoperit cu o scufie fină. Șoimul lui Sikatora era deosebit de frumos și mândru; își scutura nerăbdător penele roșiatice, vărgate cu dungi negre.

- Ei, Buz - spuse prințul, netezindu-i penele de la ceafă - auzi cum țipă, fluieră, măcăie și strigă în tufiș? E un bâtlan, nu-i o pradă vrednică de tine! Trebuie să-ți alegi o pasăre mândră, regească. Auzi rațele sălbatice? Lasă-le în pace! Dar ascultă!... nu era oare un ibis? Ia seama la pasărea cu capul roșu, cu moțul alb și cu ciocul violet lung și încovoiat!

Acum se ridicară în zbor câteva rațe sălbatice și trecură cu gâturile întinse peste luncă și pădure, îndreptându-se către un alt lac mai îndepărtat. Îndată după aceea se auzi dinspre lac un șuierat lung.

- Hăitașii sunt la locul lor - spuse Sivan. Acum, Sikatora, dă-mi o dovadă de iscusința ta! La aceste cuvinte, el suflă într-un mic corn de argint și nu dispăruse încă ecoul când se auzi un zgomot asurzitor dinspre lac. În același timp, pătrunseră hăitașii cu câini slobozi în partea dreaptă și stângă în stufiș, făcând un zgomot infernal. Un stol întreg de păsări se ridică în aer cu țipete speriate. Nu știau încotro să-și îndrepte zborul; se părea că vor să treacă peste capetele hăitașilor și să apuce spre lac. Însă luntrașii scoaseră țipete pătrunzătoare și loviră cu vâslele suprafața apei, încât păsările se întoarseră înapoi și apucară drumul peste luncă și pădure, pe unde trecuseră rațele sălbatice.

(va urma)



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat