|
Papa Francisc răspunde copiilor În noiembrie 2015, au fost adunate într-o carte câteva dintre miile de scrisori ale copiilor care din toate colțurile pământului ajung în fiecare săptămână la Vatican, adresate lui Jorge Mario Bergoglio. Cartea, "Scrisori către papa Francisc" (Carlo Gallucci editore, 156 de pagini), o antologie îngrijită de vaticanista de la Tg5 Alessandra Buzzetti, arăta o secționare verticală a vieții zilnice și a problemelor familiilor din cele cinci continente. Acum o altă carte prezintă întrebările copiilor adresate papei și de data aceasta prezintă răspunsurile scurte și condensate ale papei Francisc. Apărută în librării la 24 februarie 2016, "L'amore prima del mondo" ("Iubirea înainte de lume") (Rizzoli, 80 de pagini), un volum îngrijit de iezuitul Antonio Spadaro. Întrebările copiilor au fost adunate din diferite instituții școlare ținute de părinții iezuiți în lume, iar Spadaro, în august 2015, le-a prezentat pontifului înregistrând răspunsurile sale. - "I-aș vrea pe toți aici" "Este frumos să răspund la întrebările copiilor, dar aș vrea să-i am aici cu mine, pe toți! Ar fi foarte frumos - afirmă papa Francisc. Dar știu și că această carte de răspunsuri va ajunge în mâna atâtor copii în toate lumea. Și pentru aceasta sunt fericit". În noul volum sunt conținute 31 de întrebări care provin din cele cinci continente. Întrebările sunt directe, angajante, uneori dificile. Răspunsurile sunt la fel de directe și toate de citit. - "Dumnezeu nu se scufundă" "Dragă papa Francisc, aș vrea să știu mai multe despre Isus. Cum a mers pe apă?", întreabă Natasha (Kenya, 8 ani). "Dragă Natasha - răspunde papa Francisc - trebuie să ți-l imaginezi pe Isus care merge în mod natural, în mod normal. Nu a zburat deasupra apei sau n-a făcut tumbe înotând. El a mers așa cum mergi tu, ca și cum apa ar fi fost pământ, un picior după celălalt, și văzând peștii sub picioarele sale făcând sărbătoare sau înotând repede. Isus este Dumnezeu și el poate să facă totul. Poate să meargă liniștit și pe apă. Dumnezeu nu se scufundă, știi?" - "Mama în paradis, dar fără aripi" "Dragă papa Francisc, mama mea este în paradis. Îi vor crește aripile de înger?", întreabă Luca (Australia, 7 ani). "Dragă Luca, nu, nu, nu! - răspunde papa. Mama ta stă în cer frumoasă, splendidă, plină de lumină. Nu i-au crescut aripile. Este chiar mama pe care tu o cunoști, dar mai frumoasă ca oricând. Și ea te privește și îți zâmbește ție care ești fiul ei. De fiecare dată când te vede mama ta este bucuroasă, dacă te comporți bine. Dacă nu te comporți bine, ea tot te iubește și îi cere lui Isus să devii mai bun. Gândește-te așa la mama ta: frumoasă, zâmbitoare și plină de iubire față de tine". - "Minunea pe care papa ar vrea-o" "Dragă papa Francisc, dacă tu ai putea să faci o minune, care anume ar fi?", a întrebat William (SUA, 7 ani). "Dragă William, eu i-aș vindeca pe copii. N-am reușit încă să înțelege de ce suferă copiii. Pentru mine este un mister. Nu știu să dau o explicație. Mă întreb despre acest lucru. Mă rog cu privire la această întrebare: de ce suferă copiii? Este inima mea care-și pune întrebarea. Isus a plâns și plângând a înțeles dramele noastre. Eu încerc să înțeleg. Dacă aș putea face o minune, i-aș vindeca pe toți copiii. Desenul tău mă face să reflectez: este o mare cruce închisă la culoare și în spate sunt curcubeul și soarele care strălucește. Îmi place asta. Răspunsul meu la durerea copiilor este tăcerea sau un cuvânt care se naște din lacrimile mele. Nu mi-e frică să plâng. Nici ție să nu-ți fie frică să plângi". - "Îmi place fotbalul" "Dragă papa Francisc, de ce îți place să joci fotbal? Îți doresc multă sănătate!", scrie Wing (China, 8 ani). "Dragă Wing, îmi place mult fotbalul - răspunde papa. Eu n-am jucat niciodată partide serioase pentru că niciodată n-am învățat bine tehnica jocului. Piciorul meu nu este zvelt. Dar îmi place mult să văd jucând echipele pe teren. Știi de ce? Pentru că văd că este un joc de echipă, de solidaritate. Mă pasionează să văd un meci. Dacă un jucător vrea să joace singur pierde, și apoi nu este iubit de colegii săi de echipă. Se joacă bine fotbal atunci când se joacă împreună, când se face joc de echipă și se caută binele tuturor fără a se gândi la binele personal sau la arătarea în fața altora. Așa ar trebui să fie și în Biserică". - "Îmi plăcea mult să dansez..." "Dragă papa Francisc, când erai copil, îți plăcea să dansezi?", întreabă Prajla (Albania, 6 ani). "Mult, dragă Prajla! Dar chiar mult de tot! - este răspunsul papei Francisc. Îmi plăcea să stau împreună cu alți copii, să mă joc, să supraveghez, dar și să dansez dansurile noastre tipice din Argentina. Mă distram mult. Apoi ca tânăr îmi plăcea să dansez tangoul. Îmi place mult tangoul. Vezi, a dansa înseamnă a exprima bucuria, veselia. Când unul este trist nu poate să danseze. În general, tinerii au o mare resursă: să fie bucuroși. Și pentru aceasta când suntem tineri dansăm și așa se exprimă veselia inimii. Chiar și marele David, când a cucerit Ierusalimul, făcând din el cetatea sfântă, a transportat acolo cu solemnitate arca alianței și a început să danseze în fața ei. Nu s-a preocupat de formalități, a uitat că trebuie să se comporte ca un rege și a început să danseze ca un băiețel! Însă Micol, soția sa, văzându-l de la fereastră sărind și dansând, a râs de el și l-a disprețuit în inima sa. Această femeie era bolnavă de seriozitate, "sindromul lui Micol" îl numesc eu. Oamenii care nu pot să exprime veselia sunt mereu serioși. Dansați, voi care sunteți copii, astfel nu veți fi prea serioși când veți fi mari!". - Conflictele din lume Alte scrisori dau mărturia cât de mult privirea copiilor asupra lumii este în măsură să perceapă realitatea cea mai dureroasă a vieții, ducându-l pe cititor la actualitatea persoanelor care suferă și a popoarelor victime ale violenței și atrocităților. Michael, din Nigeria, îl întreabă pe papa: "Cum poți să rezolvi conflictele din lume?", iar papa Francisc răspunde: "Trebuie ajutate persoanele de bunăvoință să vorbească rău despre război. Eu nu pot să rezolv conflictele din lume, dar tu și eu putem încerca să facem din acest pământ o lume mai bună. Trebuie convinși toți că modul cel mai bun de a câștiga un război este să nu fie făcut. Nu este ușor, știu asta. Dar eu încerc. Încearcă și tu". - Alegerea cea mai dificilă Există și întrebări care par să fie puse de un adult, ca aceea a lui Tom, 8 ani, din Regatul Unit care îl întreabă pe papa "care a fost alegerea ta cea mai dificilă în misiunea ta de credință?" Pontiful admite că "alegerile dificile sunt multe, dar dacă trebuie să-ți spun tipul de alegere pentru mine mai dificilă, iată trebuie să spun că este de a trimite pe cineva dintr-o funcție de responsabilitate sau dintr-o poziție de încredere sau de pe un drum pe care-l parcurge pentru că nu corespunde". - "Libertatea, darul cel mai mare" Maximus, din Singapore, ar vrea în sfârșit să înțeleagă "pentru ce Dumnezeu ne-a creat dacă știa că vom păcătui împotriva lui". Și papa Francisc răspunde: "Pentru că Dumnezeu ne-a creat asemenea lui. Liberi. Și a fi liberi comportă posibilitatea de a păcătui. Dar câtor oameni le este frică de libertate! Libertatea poate provoca frică pentru că nu este programabilă. Și tocmai pentru aceasta libertatea este frumoasă și este darul cel mai mare". (Andrea Tornelli, Vatican insider, 24 februarie) Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |