- În apararea sanatatii - |
Excesul de grăsime din organism
Obezitatea este "boala" manifestată prin exces de țesut gras în organism, având un impact negativ major asupra sănătății. Ca boală în sine, cu efecte secundare bine cunoscute, obezitatea este relativ modernă, veche doar de circa un secol. Este cronică, adică se manifestă pe termen lung, și are gravitate ridicată. Spre deosebire însă de alte boli cronice severe, care sunt "silențioase" și descoperite abia în stadii avansate, obezitatea poate fi "observată" din timp și pot fi luate măsuri pentru prevenirea apariției complicațiilor.
Apariția acesteia pornește de la interacțiunea dintre multiplii factori de mediu (cum ar fi abuzul de mâncare și lipsa exercițiului fizic) și factorii genetici. Nu este doar rezultatul lăcomiei, ci și al stilului de viață modern care nu mai este ținut sub control: suntem pe fugă mereu, înlocuim mesele principale cu gustări rapide în timp ce ne desfășurăm activitatea; mâncăm în timpul statului la calculator și în fața televizorului; industria alimentară și a băuturilor este dominată de mâncăruri rapide, băuturi carbogazoase și tot felul de gustări pentru toate buzunarele. Se adaugă cauzele medicale: medicamente ce au ca efect secundar creșterea apetitului; tumori cerebrale în zonele implicate în controlul apetitului; boli endocrine (hipotiroidism, tireotoxicoză); cauze psihologice - uneori oamenii răspund la stres prin consum alimentar exagerat.
O anumită cantitate de grăsime este normală, ba chiar necesară organismului: "ține de cald" corpului și este rezerva de energie pentru perioadele mai lungi dintre mese. Problema apare când acest normal este mult depășit. Aceasta se întâmplă atunci când alimentele pe care le consumăm conțin mai multe calorii decât are nevoie organismul pentru a-și desfășura procesele și decât se consumă prin efortul pe care îl depunem zi de zi.
În grăsime se găsesc diverse substanțe care pătrund în sânge și de acolo ajung la organe, producând pagube. Grăsimea contribuie la scăderea imunității prin efectul inflamator al acestor substanțe. Afectează pereții vaselor de sânge, contribuind la îngroșarea acestora și ulterior la imposibilitatea transportării sângelui cu oxigen, precum și la afectarea tonusului acestora cu apariția hipertensiunii arteriale. Scade producerea și utilizarea insulinei și cresc producerea de glucoză în ficat, contribuind la instalarea diabetului. Surplusul de grăsime e ca o greutate ce trebuie purtată în permanență: obosim mai repede, respirăm mai greu, articulațiile (în special ale genunchilor) sunt suprasolicitate, iar inima face un efort mai mare pentru pomparea sângelui.
Controlul consumului de alimente este deținut de creier, prin primirea semnalelor din tubul digestiv și ficat. De exemplu, când mâncăm, semnalele ajung la creier, iar acesta reacționează prin producerea senzației de sațietate. Dacă nu-l băgăm în seamă și continuăm masa, surplusul se depozitează. Invers, între mese, stomacul gol și lipsa nutrienților din sânge anunță creierul, care reacționează prin apariția senzației de foame, urmată de ingestia alimentelor. Dacă nu-l băgăm în seamă și nu mâncăm, depozitele existente se consumă și apare riscul opus obezității, cașexia.
Așa cum obezitatea se instalează treptat, plecând de la lucruri mici, tot așa și prevenirea se poate face treptat, prin lucruri mărunte: consum mare de apă, urcatul scărilor normale și evitarea celor rulante sau folosirii liftului, mâncare gătită acasă, evitarea continuării mâncatului după apariția sațietății, multe fructe și legume, mai puține făinoase (paste, pâine) și multe exerciții fizice (mers pe jos, gimnastică, activități gospodărești și sportive ș.a.).
Să adoptăm, așadar, un stil de viață sănătos pentru o viață sănătoasă!
Dr. Bianca Hanganu