Preoți și episcopi înmormântați în catedrala din Iași (III)
(continuare din numărul din luna iulie 2016)
În afara preoților și a episcopilor care apar în schița din anul 1891 (numerele 1-10) pentru care se făceau rugăciuni la 2 noiembrie, au fost înmormântați în catedrală și alți preoți și episcopi (notați în schiță cu cifrele de la 11 la 15).
11. Nicolae-Iosif Camilli, arhiepiscop episcop de Iași (1884-1894, 1904-1915). Născut la 23 aprilie 1840 la Monterubbiano (Italia), a decedat la Iași la 30 decembrie 1915 și a fost înmormântat în catedrală (în partea de sud, în dreapta crucierei). Pentru ziua morții, Registrul decedaților precizează: Nicolae-Iosif Camilli, arhiepiscop episcop de Iași, 75 de ani, după o boală lungă, a murit pe neașteptate la ora 9.00. Pr. Gheorghe Anton, administrator de Iași, i-a dat Ungerea Bolnavilor. Cu aprobarea Guvernului a fost înmormântat în catedrală la 2 ianuarie 1916, lângă altarul mic al sfintei Fecioare, de către arhiepiscopul Raymund Netzhammer de la București. Mai târziu a fost pus și un epitaf. Din cauza întârzierii cu care a venit răspunsul de la Ministerul Cultelor se vorbea de înmormântarea episcopului în cimitirul "Eternitatea". Pr. Ulderic Cipolloni, vicar general și ministru provincial, i-a pus epitaful.
12. Mihai Robu, episcop de Iași (1925-1944). Decedat la Finiș lângă Beiuș la 27 septembrie 1944, a fost înmormântat în cimitirul greco-catolic din Beiuș și apoi reînhumat, la 3 martie 1964, de PS Petru Pleșca în catedrala din Iași (în partea de nord, în stânga crucierei), unde există și un epitaf.
13. Anton Durcovici, episcop de Iași (1947-1949). A murit la în închisoarea de la Sighetu Marmației la 10 decembrie 1951. A fost înmormântat în secret într-un cimitir din acest oraș. Din cimitirele din Sighetu Marmației, PS Petru Gherghel a adus pământ și a pus, la 17 mai 2008, o urnă în catedrală (în partea de sud, în dreapta crucierei), împreună cu un epitaf.
14. Francisc Anton Tasso, preot. A murit în faimă de sfințenie la Răchiteni, la 5 martie 1765 (lăsatul secului). La 5 iunie 1782, rămășițele lui au fost transportate în bisericuța cea nouă din Răchiteni și îngropate în fața altarului. A fost reînhumat la Iași la 30 iulie 1813, în locul unde se afla banca de împărtășanie în biserica dinainte de restaurarea din anii 1864-1866. Nu se știe dacă a fost mutat cu ocazia restaurărilor din 1864-1866.
15. Registrul Parohiei Iași arată că la 3 februarie 1830 a decedat pr. Ștefan Iannucci, misionar, "ex-administrator al acestei biserici", îngrijit cu sfintele taine, care a fost înmormântat aproape de altarul sfântului Anton din biserica dinainte de restaurarea din 1864-1866. Cel care notează este pr. Inocențiu M. Pamfili. Cum este amintit mai sus, lângă același altar a mai fost înmormântat pr. Alois Landi, care în schema pr. Iosif Malinowski corespunde cu mijlocul catedralei, în partea de sud.
Dacă s-au păstrat aceleași locuri pentru unii dintre răposați, avem și câteva informații de cum arăta biserica înainte de restaurare. Unde-i acum amvonul era un altar al sfântului Francisc. La mijloc în partea de sud era altarul sfântului Anton. Undeva în dreapta, probabil în față, în partea opusă amvonului de acum, era o icoană a sfântului Rochus. (va urma)
Pr. Cornel Cadar