Mărturie şi... schimbare

Ne aflăm în prima lună a noului an calendaristic 2016. Am trecut de puţin timp peste bucuria sărbătorilor de Crăciun şi am mai încheiat un alt an. Acesta este momentul bilanţurilor şi momentul planurilor de viitor. Ne facem un bilanţ şi o planificare atât pe plan personal, familial, profesional, comunitar, cât şi spiritual. Aş vrea să mă opresc acum asupra acestui plan spiritual şi să ne întrebăm: Cu ce ne-am schimbat în anul care a trecut? Ne-a marcat ceva în aşa fel încât să ne dorim ceva mai mult în anul pe care-l începem? De-a lungul unui an se petrec atât de multe lucruri frumoase sau mai puţin frumoase, dar ce învăţăm din ele!? Există un ceva de învăţat în orice întâmplare, în orice eveniment, în orice întâlnire.

De un astfel de moment a avut parte un om de afaceri piemontez, a cărui poveste a apărut într-o revistă misionară. Povestea lui începe cu decizia neaşteptată de a-şi închide magazinul alimentar duminica. A renunţat duminica total la negoţ pentru că îl împiedica, spunea el, să participe pe deplin la sfânta Liturghie.

Uimiţi de hotărârea sa, prietenii l-au întrebat: "Nu puteai să schimbi doar orarul în care să deschizi magazinul?" El a răspuns: "Nu, pentru că aici nu e vorba de orar, ci de ceva mai mult. Duminica magazinul va rămâne închis, iar eu voi rămâne cu familia şi vom merge împreună la sfânta Liturghie". Aceştia au cerut lămuriri: "Ce s-a întâmplat, explică-ne!?"

Atunci omul a început să povestească: "Cu ceva timp în urmă un misionar din Africa a celebrat sfânta Liturghie în localitatea noastră şi în timpul predicii ne-a vorbit despre cum trăiesc viaţa de credinţă câteva comunităţi din Coasta de Fildeş: aceştia, întrucât preotul ajunge doar o dată pe lună, cu o zi înainte de sfânta Liturghie se întâlnesc în faţa bisericii pentru a se împăca. Stând în cerc, catehistul a întrebat: "De când am participat ultima oară la Liturghie a fost vreo neînţelegere între noi? A fost cineva ofensat?" În acel moment sunt aduse în faţă toate problemele, sunt ascultate motivele neînţelegerilor şi nimeni nu participă la Liturghie până când pacea nu se întoarce în mijlocul lor. Ei au înţeles că Liturghia este un lucru serios şi nu se poate participa oricum... Pe când misionarul încă vorbea, m-am simţit cuprins de ruşine... ştiţi că în localitatea noastră mai este un magazin alimentar!? Nu am avut niciodată pace cu acel om, ne-am certat şi ne-am duşmănit. Am ţinut magazinul deschis duminica doar pentru a-i face concurenţă. Am avut mereu cele necesare, pentru că Dumnezeu a avut grijă să nu duc lipsă de nimic..."

După o scurtă pauză a continuat: "În acel moment m-am gândit la toate Liturghiile la care am participat şi cum am făcut-o... După Liturghie, i-am spus soţiei la ce m-am gândit, am discutat şi am decis: duminica magazinul va rămâne închis pentru a putea participa pe deplin la Liturghie".

Acest om este marcat de mărturia unui preot misionar şi hotărăşte să schimbe ceva. Acelaşi lucru se întâmplă şi în inimile oamenilor care au avut parte, poate, de alte mărturii misionare. Cu siguranţă, mai sunt întâmplări de acest fel, însă sunt ascunse ochilor şi urechilor noastre. Mulţi preferă să ia hotărârea doar înaintea lui Dumnezeu.

La sfârşit de an şi început de an nou, Centrul Misionar Diecezan vrea să mulţumească tuturor celor care au făcut posibile astfel de momente, celor implicaţi în munca misionară: preoţilor misionari ce duc vestea cea bună, preoţilor de aici care ne susţin, comunităţilor lor, binefăcătorilor, persoanelor consacrate, tinerilor voluntari şi copiilor care ne susţin şi ne ajută. Fie ca orice faptă bună din acest an să se întoarcă la noi în bucurie, speranţă şi, de ce nu, în schimbare. Să avem un an nou binecuvântat în Domnul!

Pr. Florin-Petru Sescu