Figuri ilustre. Prof. Iosif Frollo

S-a născut la 30 decembrie 1886 la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, activând apoi ca profesor la Liceul arhiepiscopal "Sfântul Iosif" şi la Seminarul arhiepiscopal "Sfântul Duh" din Bucureşti.

Figură ilustră a intelectualităţii catolice bucureştene, prof. I. Frollo a fost cooptat de Mons. Anton Gabor printre colaboratorii revistei "Lumina creştinului". Astfel, el debutează în nr. 8/1919 al revistei, cu articolul "În amintirea Bernadetei", scris la aproape un an de la încheierea Primului Război Mondial, aducând un elogiu păcii şi un omagiu sfintei Bernadeta Soubirous, a cărei sfinţenie era contrapusă gloriei lumeşti trecătoare.

În nr. 10/1919, prof. I. Frollo a publicat articolul "Deschiderea anului şcolar", redactat în contextul dezbaterii publice privind reforma învăţământului în graniţele României Mari, şi în cadrul căruia autorul evidenţia modelul educaţiei creştine şi al elevului creştin. Totodată, el scria că "rostul învăţământului este (...) de a însoţi întotdeauna cunoaşterea adevărului cu predicarea binelui, care este cel mai puternic izvor de fericire".

Revine în paginile revistei, după o lungă pauză, publicând în nr. 6/1928 articolul "Ce am văzut la Lourdes în vara anului 1927", în cuprinsul căruia scria că "Lourdes este paradisul acelora care o venerează pe sfânta Fecioară Maria", iar în nr. 5/1929, articolul intitulat "În amintirea sfântului Francisc de Sales", pe care îl considera drept unul dintre cei mai preţioşi îndrumători în lupta spirituală.

În nr. 5/1930, prof. I. Frollo publică articolul "Ora sfântă mondială", reamintind faptul că "ora sfântă" fusese cerută de Isus atunci când i s-a arătat sfintei Margareta Maria Alacoque, fiind apoi introdusă ca oră de adoraţie în fiecare joi seara.

În sfârşit, în nr. 6/1930 al revistei "Lumina creştinului", prof. I. Frollo a publicat articolul "Cum trebuie făcută ora sfântă. Îndrumări şi propuneri", indicând drept model pe sfânta Margareta Maria Alacoque, deoarece "pe ea a învăţat-o chiar sfânta Inimă a lui Isus".

Activitatea prof. I. Frollo în capitala României a fost prodigioasă. Astfel, a fost un jurnalist catolic proeminent, publicând în "Revista catolică", "Vestitorul", "Observatorul", "Flori de crin", "Convorbiri Literare" şi "Mesagerul inimii lui Isus".

De asemenea, a făcut parte din comitetul redacţional al revistei "Crainicul", fiind în acelaşi timp cel mai bun colaborator al fericitului Anton Durcovici în coordonarea revistei "Farul nou".

Prof. I. Frollo a desfăşurat o activitate remarcabilă în asociaţiile şi congregaţiile religioase conduse de mentorul său spiritual, fer. A. Durcovici, în cadrul Acţiunii Catolice şi Congregaţiei Mariane a Bărbaţilor şi Tinerilor.

A redactat mai multe studii şi cărţi, unele rămase în manuscris, cea mai cunoscută lucrare fiind "Românism şi catolicism", publicată în anul 1931.

În perioada 1947-1950 a fost traducătorul şi profesorul de limba română al nunţiului apostolic la Bucureşti, arhiep. Gerald Patrick O'Hara, fiind şi un exponent al rezistenţei anticomuniste prin credinţă. Va deveni în curând o victimă a persecuţiei comuniste, fiind arestat de Securitate în ianuarie 1951. Din lipsă de probe, nu i s-a înscenat vreun proces politic, fiind însă încadrat prin Decizia nr. 92/29 martie 1951 a Comisiei Militare a M.A.I. în Colonie de Muncă, timp de 24 de luni, pentru "reeducare". După eliberare va fi urmărit constant, prin "dosar informativ", de către Securitate, fiind în cele din urmă arestat în anul 1959 şi deferit Tribunalului Militar Bucureşti, care l-a condamnat la patru ani de închisoare "pentru activitate contrarevoluţionară". În cele din urmă va fi graţiat în anul 1964, alături de toţi deţinuţii politici, trecând la cele veşnice la 8 iunie 1966.

Dr. Dănuţ Doboş