Tăcerea consacrării

Chemarea lui Dumnezeu, şoaptele Duhului Sfânt se primesc în tăcere, se aprofundează în reculegere, iar la momentul decisiv se declară în deplină cunoştinţă de cauză. Este bine cunoscută chemarea copilului Samuel care în nedumerirea sa, sfătuit de preotul Eli, răspunde glasului care îl chema: "Vorbeşte, Doamne, slujitorul tău ascultă!" (1Sam 3,10).

Dumnezeu "se opreşte" asupra unora dintre copiii săi, oameni, cărora vrea să le încredinţeze o misiune, să-i înzestreze şi să-i consacre în acest scop. Istoria creştină a mântuirii ne relatează amănuntele chemării şi consacrării smeritei fecioare din Nazaret, Maria, pe care a voit-o ca mamă a Cuvântului veşnic, Isus Cristos. Acceptarea exprimată de Fecioara Preacurată prin cuvintele: "Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!" (Lc 1,38), a devenit exemplu pentru toate persoanele consacrate. La un dar atât de mare se răspunde aşa cum a făcut Maria, prin cântarea ei: "Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul!" (Lc 1,46). Cu câtă credinţă, iubire şi discreţie a trăit Maria consacrarea ei! Întreaga ei viaţă a fost o reculegere contemplativă a iubirii dumnezeieşti.

Gândindu-ne la "dreptul Iosif" din neamul lui David, pe care Dumnezeu l-a voit ca soţ feciorelnic al Mariei şi tată purtător de grijă al Fiului lui Dumnezeu, admirăm şi venerăm spiritul de credinţă totală în acceptarea celor spuse de îngerul Domnului cu privire la fecioria şi binecuvântarea ei de a fi mama Cuvântului întrupat, prin puterea Duhului Sfânt. Din acest moment, viaţa lui Iosif este consacrată slujirii tăcute, devotate lui Dumnezeu în persoana lui Isus, în primele evenimente ale vieţii acestuia, şi în cadrul vieţii modeste de la Nazaret. Viaţa tăcută de aici ne învaţă, cum remarcă fericitul papă Paul al VI-lea: "Să fim fermi în gândurile bune, înclinaţi spre viaţa interioară, pregătiţi să auzim inspiraţiile secrete ale lui Dumnezeu şi dispuşi mereu la rugăciunea pe care numai Dumnezeu o vede în ascuns".

Aici, în Sfânta Familie de la Nazaret, îi vedem pe Iosif tâmplarul şi pe adolescentul ucenic Isus care sunt exemple de disciplină şi demnitate a muncii. O, dacă am privi deseori cu atenţie la ei!

Doamne, consacră-ne pe toţi în sfinţenia ta!

P.A.D.