![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() ![]()
|
![]() |
![]() |
![]() |
![]()
Ulcerul gastric este situat în partea inferioară a esofagului şi pe mucoasa stomacului. Apare la maturitate, între 55-65 de ani, mai frecvent la persoane cu grupa sangvină A, la fumători, consumatori de alcooluri şi la cei cu rude de gradul întâi care suferă de ulcer la stomac. Afecţiunea se poate maligniza (canceriza). Printre cauzele declanşării ulcerului gastric pot fi menţionate: gastrita hiperacidă netratată, alimentaţia necorespunzătoare, consumul de alcooluri tari, fumatul excesiv, stresul nervos şi folosirea unor medicamente de sinteză (ex. cortizon). Durerile şi arsurile apar la 1-2 ore după mese, cu periodicitate în cursul zilei şi în timpul anului (mai frecvent primăvara şi toamna). Între crizele dureroase, perioada de acalmie poate dura câteva zile sau câţiva ani, ceea ce determină pe bolnav să se creadă însănătoşit, reia fumatul şi consumul de alcool şi cafea. Astfel se ajunge la complicaţii grave ca hemoragii interne, perforaţii în peritoneu şi chiar cancerizare. Ulcerul duodenal este localizat la nivelul bulbului duodenului, în capătul superior al intestinului subţire, puţin la dreapta liniei mediane. Durerile apar la 2-4 ore după mese, uneori noaptea şi se continuă prin greţuri şi vărsături. Întrucât rana pătrunde mai în profunzime, poate produce hemoragii ulceroase, perforaţii, steatoză pilorică şi duodenală, fără a avansa spre cancerizare. Tratamente fitoterapeutice Se bazează pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul nişelor create şi cu reacţii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri, preparate din anumite plante. - Gălbenele - cu efecte emoliente şi cicatrizante de excepţie, folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 minute), care se consumă înainte de mesele principale prin înghiţituri rare. - Tătăneasă - decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare şi cicatrizante datorită conţinutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice. - Lemnul dulce - infuzii din pulbere de rădăcini în amestec cu flori de muşeţel, consumate într-o cură de 1-2 luni (primăvara şi toamna), cu efecte cicatrizante şi antiinflamatoare în ambele forme de ulcere (gastric şi duodenal), dar cu restricţii de dozare şi de durată a tratamentului la femei însărcinate şi la persoane hipertensive. - Hameiul - infuzie din 40 g conuri la un litru apă clocotită, se consumă câte 2-3 căni pe zi având efect de calmare a durerilor de stomac şi de diminuare a secreţiei în exces a acidului gastric. - Stejarul şi salcâmul - decoct din scoarţă mărunţită (2-3 căni pe zi) cu conţinut ridicat de taninuri care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice, în ulcere cu scaune sangvinolente. - Teiul - infuzie din flori (2-3 căni pe zi) cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereţii stomacului. - Busuiocul - infuzie din herba înflorită (trei ceaiuri neîndulcite pe zi) cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede. - Turiţa mare - infuzii din herba (2-3 căni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare. - Frasinul - infuzie din 2 linguriţe flori şi frunze la 250 ml apă clocotită din care se bea o cană pe zi, fracţionată după mesele principale. Dr. Doina-Lucia Amza
|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() ![]()
|
![]() |
![]() |
![]() |
Episcopia Romano-Catolică de Iaşi * Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26, 700064-Iaşi (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design şi conţinut copyright 2001-2025 * ![]() | ![]() |