Scrisoare către preoţi

Dragii noştri păstori,

La încheierea Anului Sfintei Preoţiei, dorim să exprimăm aprecierea, mulţumirea şi recunoştinţa Acţiunii Catolice pentru misiunea voastră în Biserică şi în lume. Totodată, reînnoim angajamentul nostru de a fi, conform identităţii asociaţiei noastre, în strânsă comuniune cu voi pentru a sluji Biserica, asumându-ne misiunea conform vocaţiei noastre de laici, într-un spirit de coresponsabilitate.

Într-o lume în care asistăm la o răsturnare a valorilor umane şi la o contestare a moralei creştine, la o creştere a nesiguranţei şi incertitudinii din cauza confuziei gândirii, a alegerilor legate de probleme minore cotidiene sau de marile probleme privind sensul vieţii, preotul rămâne totuşi persoana care "face prezentă, în această confuzie şi dezorientare a timpurilor noastre, lumina cuvântului lui Dumnezeu, lumina care este însuşi Cristos în această lume a noastră", după cum ne aminteşte papa Benedict al XVI-lea. "Aşadar, preotul - continuă Sfântul Părinte - nu predică propriile idei, o filozofie inventată de el, pe care a găsit-o sau care îi place; preotul nu vorbeşte despre sine, nu vorbeşte pentru sine, pentru a-şi crea admiratori, un partid propriu..., ci, în confuzia tuturor filozofiilor, preotul predică în numele lui Cristos, propune adevărul care este însuşi Cristos, propune cuvântul lui, modul său de a trăi şi de a merge înainte. (...) Cristos nu se propune pe sine, ci el ca fiu este vocea, cuvântul lui Dumnezeu".

Pentru Acţiunea Catolică figura preotului a fost mereu şi continuă să fie esenţială pentru trăirea propriei vocaţii. Comuniune profundă dintre păstori şi laici are la bază prietenia spirituală şi conştiinţa coresponsabilităţii în misiunea Bisericii. Tocmai de aceea pentru Acţiunea Catolică rolul preotului este central şi definitoriu. O asociaţie a cărui scop este apostolatul laicilor nu ar putea să existe fără figura asistentului spiritual. Pentru a vesti cuvântul lui Dumnezeu, membrii asociaţiei noastre trebuie să fie în primul rând ei înşişi formaţi, să cunoască cum să facă acest lucru şi, apoi, cum să continue acest parcurs şi cum să îi ajute şi pe alţii să meargă pe drumul credinţei. Acest lucru nu ar fi posibil fără grija asistenţilor noştri spirituali. Suntem conştienţi de efortul pe care îl depuneţi pentru a ne însoţi pe acest drum al credinţei. Ne dăm seama cât de greu vă este să propuneţi astăzi modelul lui Cristos şi să trăiţi cu dragoste şi fidelitate misiunea voastră. De aceea, prin aceste câteva gânduri, dorim să ne arătăm recunoştinţa pentru grija voastră, pentru încrederea pe care ne-o oferiţi şi pentru iubirea părintească cu care ne îndrumaţi paşii pe drumul credinţei şi al împlinirii misiunii noastre. Pe voi, toţi asistenţii spirituali ai Acţiunii Catolice, de la nivel parohial, diecezan şi naţional, vă asigurăm de preţuirea noastră şi vă însoţim cu rugăciunile noastre pentru ca Dumnezeu să facă rodnică misiunea minunată ce va încredinţat-o.

Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru darul pe care ni-l face prin fiecare dintre voi, dragi preoţi! Îl rugăm pe Cristos, marele preot, să binecuvânteze munca fiecărui păstor pentru a fi în lume semnul grijii părinteşti a Tatălui. Sfânta Fecioară Maria, mama preotului veşnic, să vă însoţească cu dragostea sa maternă şi să vă fie puternică mijlocitoare!

Acţiunea Catolică din România