Vizita papei în Cipru
Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, după Sicilia și Sardinia. O linie verde, zonă de demarcație - sub control ONU - închisă până în anul 2003, dar astăzi deschisă prin șase puncte de trecere, desparte Republica Cipru de teritoriile ocupate în nord de trupele turcești în anul 1974. Până și capitala, Nicosia, este despărțită. Autoproclamata "Republica turcă Ciprul de Nord", o treime din întreaga insulă, niciodată recunoscută de comunitatea internațională, este locuită de turci ciprioți, de religie musulmană. În sud, Republica Cipru, țară din Uniunea Europeană, este locuită de grecii ciprioți, majoritar ortodocși. Biserica Catolică, minoritară (circa 25.000 de maroniți, armeni și romano-catolici), ține de Patriarhia Latină de Ierusalim și de Custodia Țării Sfinte.
În cartea Faptele Apostolilor, Cipru apare de cel puțin șase ori. Este prima etapă a primei călătorii misionare a sfântului Paul, la care au luat parte Barnaba, cel care se trăgea din această insulă, și Marcu.
Benedict al XVI-lea a vizitat această insulă între 4 și 6 iunie, fiind primul papă din istorie care a pus piciorul aici.
Trei zile intense de întâlniri cu personalități religioase și civile, sub semnul păcii și al ecumenismului. Papa a binecuvântat un arbore de măslin, semn al mesajului păcii pe care l-a purtat, a vizitat comunitatea catolică și s-a întâlnit cu arhiepiscopul ortodox.
Vineri, 4 iunie, după ceremonia de bun-venit de la Paphos, a urmat o celebrare ecumenică la biserica "Haghia Kiriaki Chyrisopolitissa". Este un loc de cult ortodox deschis și catolicilor și anglicanilor încă din anul 1987. Biserica se deschide spre situl arheologic unde se află vestigiile bazilicii paleocreștine din secolul al IV-lea. "Sanctitate, de aici pornesc rădăcinile creștine ale Europei și de aici temeliile noastre spirituale, bazele civilizației creștine europene. Pe bună dreptate, Cipru este numit "perla creștinării Europei"", a spus arhiepiscopul. Benedict al XVI-lea a mulțumit arhiepiscopului Hrysostomos al II-lea pentru cuvintele de bun-venit și mitropolitului de Paphos, Gheorghios. A salutat și pe creștinii celorlalte confesiuni, inclusiv pe cei care aparțin comunităților armeană, luterană și anglicană. "Aceasta este comuniunea, reală, deși imperfectă, care deja acum ne unește și care ne îndeamnă să depășim divizările dintre noi și să luptăm pentru a reface acea deplină uniune vizibilă, care este voită de Domnul pentru toți urmașii săi", a spus pontiful.
Cu comunitatea catolică din Cipru s-a întâlnit la Școala elementară "Sfântul Maron" (una dintre cele 22 de instituții catolice de învățământ din Cipru) sâmbătă, 5 iunie, după întâlnirea cu președintele republicii, cu autoritățile civile și membrii corpului diplomatic. "Cultivați o mai mare unitate cu ceilalți creștini și dialogul între religii", le-a spus catolicilor, iar pe tineri i-a îndemnat: "Fiți generoși cu timpul și talanții voștri!". Au urmat vizita la Preafericirea sa Hrysostomos al II-lea și sfânta Liturghie cu preoții, călugării, călugărițele, diaconii, cateheții și membrii mișcărilor bisericești din Cipru în Biserica "Sfânta Cruce" din Nicosia.
Momentul culminant al celei de-a 16-a călătorii apostolice (a 19-a țară vizitată) a fost duminică, 6 iunie, când, în cadrul Liturghiei, celebrată în Palatul Sportului "Elefteria" din capitala Nicosia, papa a încredințat documentul "Instrumentul de lucru" al apropiatului Sinod pentru Orientul Mijlociu membrilor Consiliului Presinodal. Au participat 30 de episcopi, toți patriarhii din Orientul Mijlociu și circa zece mii de persoane. Au asistat la Liturghie atât președintele republicii, cât și arhiepiscopul ortodox al Ciprului.
Pr. Cornel Cadar
* * *
Cipru
Suprafața: 9.251 km2.
Populația: 1.084.000.
Capitala: Nicosia.
Ziua națională: 1 octombrie.
Religia oficială: Creștinism (predominant ortodocși 78%; comunități mici de maroniți, armeni, romano-catolici - 1,3% și anglicani); islamiști suniți (18%).
Arhieparhia de Cipru (în aprilie 2007): 5 preoți diecezani, 2 preoți călugări, 5
călugări, 3 călugărițe, 9 parohii.