Dom Hélder Camara

O reuniune de studiu la Universitatea Catolică din Milano l-a amintit sâmbătă, 7 februarie, la 100 de ani de la naştere, pe dom Hélder Camara, arhiepiscop de Olinda şi Recife în Brazilia, neînfricat şi generos apărător al săracilor, care doar cu evanghelia a luptat mereu împotriva nedreptăţii.

Dom Hélder Camara era al doisprezecelea din cei treisprezece copii ai unui contabil şi ai unei învăţătoare. S-a născut la 7 februarie 1909 la Fortaleza, Ceará, în nord-estul Braziliei. A fost arhiepiscop de Olinda şi Recife între 1964 şi 1985. A devenit cel mai iubit, dar în acelaşi timp cel mai contestat om din Brazilia în secolul al XX-lea. Era recunoscut pe plan internaţional ca "om al lui Dumnezeu şi apărător al săracilor". În anul 1973 a fost nominalizat la premiul Nobel pentru pace. S-a retras la Recife în anul 1985 şi a trecut la Domnul la 27 august 1999.

Sub pretextul siguranţei naţionale şi personale, dom Hélder a fost de multe ori supus interogatoriilor şi ameninţărilor. A refuzat protecţia personală, spunând: "Nu am nevoie de voi, domnilor, eu am propriile gărzi de corp. Ei sunt Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt". Cât despre presupusa ameninţare la siguranţa naţională, el declara că nu era nici comunist, nici marxist, nici subversiv. "Când dau de mâncare celor săraci, sunt numit sfânt. Când întreb de ce săracii nu au ce mânca, sunt numit comunist".

Şi-a ridicat glasul când mulţi au păstrat tăcerea. Aşa că a fost făcut să tacă. Începând cu anul 1970, timp de 13 ani, guvernul i-a interzis orice adresare în public şi chiar publicarea numelui său în presă. A fost exilat în propria ţară. Însă persecuţiile şi calomniile nu l-au descurajat.

Într-o noapte, o familie înspăimântată l-a căutat pe dom Hélder. O rudă de-a lor fusese arestată şi era torturată la poliţie. Episcopul a telefonat imediat la şeful poliţiei: "Eu sunt dom Hélder. L-aţi arestat pe fratele meu". Poliţistul, surprins, a răspuns: "Fratele dv., Excelenţă?". "Da, deşi purtăm nume diferite, suntem fiii aceluiaşi Tată". Şeful poliţiei a inventat tot felul de scuze şi a ordonat eliberarea fratelui episcopului, fiu al aceluiaşi Tată.

Ca episcop, se îmbrăca în reverenda tradiţională şi purta o simplă cruce pectorală de lemn, care exprima predilecţia sa pentru cei săraci. Obişnuia să spună: "Oamenii sunt prea grei pentru tine? Atunci nu îi purta pe umeri, ci păstrează-i în inimă". Dom Hélder a fost un avocat al săracilor şi apărător al drepturilor omului. A ajuns la concluzia că nu este suficientă caritatea. Era nevoie de dreptate socială.

Acest om al lui Dumnezeu făcuse un vot: "votul ceasului" - să se trezească în fiecare zi la ora 2.00 pentru a se ruga până la Liturghia de la ora 6.00. Aşa cum spunea adesea, "În inima unui preot nu poate exista nici un strop de ură. Avem acelaşi Tată, suntem fraţi şi surori de sânge, sângele lui Isus Cristos".

Om plin de credinţă şi fără complexe, nu a cunoscut frica. Cardinalul Arns de Sao Paolo, întrebat fiind de papa Paul al VI-lea "Ce poţi să îmi spui despre dom Hélder?", a răspuns: "Dom Hélder este un poet, un mistic şi un misionar. Ca poet ştie cum să spună anumite lucruri şi poporul înţelege ceea ce spune... Ca mistic, trăieşte rugându-se şi îşi petrece întreaga viaţă cu Dumnezeu... Dar este şi un mare misionar, un om care aduce ideile lui Dumnezeu în inimile oamenilor. Nu am nici o îndoială că este cel mai mare om al Bisericii din Brazilia".

Florin Jitaru