O vizită de neuitat

Ioan Paul al II-lea a vizitat trei zile România. A fost cea de-a 86-a călătorie apostolică în afara Italiei în cei 20 de ani de pontificat. "Dumnezeu mi-a dat bucuria să văd chipurile voastre şi să mă rog cu voi", a spus Sfântul Părinte. Papa a apreciat istoria de suferinţă a românilor, precum şi valorile prezente în Biserica Ortodoxă; a adus un omagiu Bisericii Greco-Catolice şi i-a încurajat pe toţi catolicii; i-a chemat pe români la a deschide inima pentru Cristos Mântuitorul şi la a redescoperi puterea care i-a animat pe martiri ca să-şi dea viaţa pentru Cristos. Vizita a dorit să contribuie la cicatrizarea rănilor produse în relaţiile dintre Biserici în timpul celor 50 de ani care s-au scurs şi să deschidă un anotimp de colaborare reciprocă plină de încredere. Din Dieceza de Iaşi l-au văzut pe Sfântul Părinte la Bucureşti aproape 40.000 de credincioşi.

La aeroport
Avionul a aterizat în jurul orei 12.00, în ziua de 7 mai 1999. Suveranul pontif a fost întâmpinat la scara avionului de nunţiul apostolic, ES Jean-Claude Périsset, de preşedintele României, Emil Constantinescu, de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, de ÎPS Lucian Mureşan, preşedintele Conferinţei Episcopilor din România şi de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureşti. Sfântul Părinte a fost întâmpinat de câţiva copii cu pâine şi sare şi i-au fost dăruite flori. A sărutat apoi pământul românesc adus într-un vas de lut. Garda de onoare a prezentat onorul, iar fanfara militară a cântat imnurile de stat ale Vaticanului şi României. "Românie, ţară-punte între Orient şi Occident, în pragul unui nou mileniu, întemeiază-ţi viitorul mai departe pe stânca tare a evangheliei", a spus Sfântul Părinte.

La Palatul Cotroceni
Seara, la ora 18.00, la Palatul Cotroceni, preşedintele Emil Constantinescu, după ce a purtat un dialog amical cu Sfântul Părinte, i-a dăruit un tablou de familie. A urmat întâlnirea cu autorităţile civile şi politice, cu reprezentanţi ai comunităţilor religioase şi cu corpul diplomatic acreditat la Bucureşti. "Gândul meu se îndreaptă spre cei care trec prin încercări, în special cei ce sunt greu loviţi de criza economică şi cei care se află în situaţii de sărăcie sau de boală, precum şi familiile care cu greu reuşesc să facă faţă necesităţilor... Fiecare este responsabil de fraţii săi şi de viitorul ţării", a spus papa. Suveranului pontif i-a fost prezentată apoi expoziţia "Creştinismul pe teritoriul României - primul mileniu". Preşedintele ţării i-a prezentat papei catalogul expoziţiei.

În capela nunţiaturii
Sâmbătă, 8 mai, înainte de începerea programului public, Sfântul Părinte a celebrat o Liturghie în capela Nunţiaturii Apostolice. Printre cei prezenţi, s-au aflat şi câteva surori din Congregaţia "Doamnele Engleze" (Institutul "Sfânta Maria") care, prin tradiţie, au slujit la Nunţiatura Apostolică. Între acestea, sora Clara şi sora Tarsila, care au fost inculpate, în anul 1950, în procesul "Spionii Vaticanului".

La Cimitirul Bellu
Dimineaţă, papa s-a rugat în faţa capelei "Sfânta Ana" din Cimitirul Bellu-Catolic unde erau aşezate imaginile celor şapte episcopi arestaţi în anul 1948. După ce a cântat Salve Regina şi De profundis, papa a parcurs aleile cimitirului pentru a prelungi rugăciunea şi la mormintele cardinalului Iuliu Hossu (1885-1970) şi episcopului Vasile Aftenie (1899-1950). În drum spre catedrala "Sfântul Iosif", suveranul pontif s-a oprit la Cimitirul "Eroii Revoluţiei".

La Liturghia greco-catolică
La celebrarea sfintei Liturghii greco-catolice în catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti au fost 900 de preoţi şi 1.500 de invitaţi. A fost prezentă şi o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române din care au făcut parte: ÎPS Daniel al Moldovei şi Bucovinei şi PS Timotei Seviciu al Aradului. Au participat episcopi greco-catolici din Ucraina şi Bulgaria. Printre darurile oferite în timpul sfintei Liturghii: două sfeşnice şi o vază de sticlă de Sibiu, o cruce de lemn maramureşană, covoare ţesute în casă şi un butoiaş de lemn, tot din Maramureş, un coş cu ouă încondeiate, din partea greco-catolicilor ucraineni, o icoană-triptic cu Maica Domnului. Cardinalul Alexandru Todea (căruia regimul comunist i-a impus 16 ani de temniţă şi 27 de ani de domiciliu obligatoriu), aflat într-un scaun cu rotile, a fost adus special la această Liturghie. "Iubiţi fraţi, lanţurile voastre, lanţurile enoriaşilor voştri constituie gloria, mândria Bisericii: adevărul v-a făcut liberi! Au încercat să vă reducă la tăcere libertatea, să o sufoce, dar nu au reuşit", a spus papa în cadrul omiliei.

La Liturghia ortodoxă
Duminică, 9 mai, PF Teoctist, patriarhul BOR, a prezidat Liturghia ortodoxă din Piaţa Unirii, în prezenţa suveranului pontif. Au fost de faţă, pe lângă membri ai Sfântului Sinod şi membrii delegaţiei papale, episcopatul catolic de ambele rituri din România, personalităţi ale vieţii publice din România şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Sanctitatea sa a primit în dar un potir de aur lucrat în atelierele Patriarhiei Române, precum şi o icoană a sfântului apostol Andrei. "Să izbucnească din Biserica Ortodoxă Română şi din cea Catolică o singură cântare de preamărire a numelui Domnului! Să formeze o simfonie de glasuri exprimând frăţietatea cordială a raporturilor reciproce şi implorând comuniunea deplină a tuturor credincioşilor", a spus papa în discursul de după celebrarea sfintei Liturghii ortodoxe.

La Liturghia catolică
După-amiază, o mulţime de circa 500.000 creştini - cifră anunţată de Televiziunea Română - s-a adunat pentru a participa la Liturghia celebrată de Sfântul Părinte în Parcul Izvor. La sfânta Liturghie au concelebrat 700 de preoţi. Au participat peste 60 de episcopi şi cardinali. Printre darurile oferite: tablouri (fericitul Ieremia Valahul, Maica Domnului de la Cacica), harta României cu zonele romano-catolice şi greco-catolice, mozaic cu sfântul Nicolae, mozaic cu Ştefan cel Mare, icoană a Maicii Domnului, o carte cuprinzând Calea sfintei cruci scrisă de Sfântul Părinte (versuri şi imagini), un medalion cu imaginea papei şi a momentului jubiliar. "Mult iubiţi catolici din România..., nu vă fie teamă: deschideţi larg porţile inimii voastre Mântuitorului Cristos! El vă iubeşte şi vă este aproape; el vă cheamă la un reînnoit angajament de evanghelizare", a spus Sfântul Părinte la omilie.

* * *

L-am văzut pe papa!

La sfârşitul vizitei, românii şi-au împărtăşit impresiile în urma întâlnirii cu papa.
- "Am avut fericirea să-l văd la jumătate de metru la Patriarhie. M-a impresionat mult aerul de sărbătoare şi de bucurie care a plutit peste noi" (un tânăr ortodox)
- "Papa e întruchiparea bunătăţii şi a înţelegerii. Îmi pare foarte bine că am reuşit să ajung la Bucureşti" (o catolică din Gherăeşti)
- "Extraordinarul în această vizită eu l-am văzut în faptul că un eveniment religios a întrecut dimensiunea unui eveniment politic prin spaţiul acordat în mass-media şi prin modul lui de a fi perceput de oameni" (un redactor de televiziune)
- "Eram aproape de dânsul la doi metri, i-am văzut faţa, m-a impresionat zâmbetul şi blândeţea. Erau o forţă" (o tânără)
- "Mi-a plăcut cel mai mult şi m-a impresionat că Sfântul Părinte s-a adresat tinerilor şi ne-a încredinţat nouă misiunea de a construi şi de a intra altfel în noul mileniu" (o tânără din jud. Bacău)
- "Parohul mi-a dat bani şi mi-a spus că nu se poate, trebuie să merg să-l văd şi să-l aud. El însuşi s-a convertit urmărindu-i şi citindu-i discursurile. Prin el l-a găsit pe Cristos" (un tânăr care studiază în Franţa)
- "Eu sunt greco-catolică din Sălaj, maică. Am venit să-l văd pe papa. Eram moartă de bolnavă, dar tot am venit" (o femeie din Sălaj)

(După Lumina creştinului, iunie 1999 şi Almanahul "Presa Bună" 2000)