Viitorul a început de ieri!

Una dintre dorinţele cele mai mari şi mai "fascinante" ale omului este aceea de a-şi cunoaşte viitorul. Omul ar da orice pentru o incursiune veritabilă într-un crâmpei din ceea ce va urma să fie. Însă este o diferenţă între a dori să cunoşti viitorul şi a avea o privire de credinţă şi de speranţă asupra lui. Tinerii se remarcă prin spiritul de încredere într-un viitor mai bun şi prin efortul pe care îl fac ca acesta să fie mai bun. Altfel nu ar mai fi tineri!

Majoritatea tinerilor se gândesc la viitor pe termen scurt, lăsându-se purtaţi de valul trăirilor prezente. "Carpe diem" este legea pentru mulţi dintre ei! Nu reuşesc să privească mai departe pentru că le lipsesc "punctele de sprijin", siguranţele. Observă că trebuie să îşi facă unele planuri atunci când încheie un ciclu de studii, liceul sau facultatea, dar nici aceste planuri nu merg mai departe decât profesia pe care ar dori să o aibă sau familia care ar dori să şi-o construiască. Sunt puţini aceia care se raportează la viitor într-un mod realist, încercând să îl construiască prin alegerile de fiecare zi şi fără să "împingă" tot mereu mai la distanţă momentele alegerilor importante.

Dificultatea tinerilor de a gândi viitorul lor pe termen mediu şi lung este dată de variabile personale şi sociale. În mare parte, tinerii români gândesc că le va fi greu să îşi asigure un viitor satisfăcător din cauza gravelor probleme sociale. În urma unui sondaj privind starea socială şi aşteptările tinerilor din România, realizat în iulie 2008, pe un eşantion de 1.205 persoane cu vârsta între 14 şi 35 de ani, a reieşit că aprecierile tinerilor cu privire la calitatea vieţii lor sunt predominant constante sau pozitive, iar percepţia evoluţiei acesteia în viitorul apropiat este făcută într-o lumină favorabilă: astfel, aproape jumătate dintre tineri (49,2%) percep menţinerea nivelului calităţii vieţii în raport cu anul trecut, iar 37,3% percep o îmbunătăţire a acestuia; tinerii sunt optimişti faţă de viitorul apropiat - circa 45% consideră că vor trăi mai bine peste un an, iar 35% apreciază că se vor menţine condiţiile de trai. Dar foarte uşor transpar şi îngrijorările tinerilor. Aprecierile tinerilor cu privire la şansa lor de a avea un loc de muncă sunt negative/pesimiste (peste 80% considerând că reprezintă o problemă); accesul la o locuinţă corespunzătoare este apreciat că reprezintă un punct critic/o problemă foarte serioasă pentru cei mai mulţi (94%); condiţiile de trai sunt percepute ca reprezentând o problemă de marea majoritate a tinerilor (peste 80%); corupţia în societate reprezintă "o problemă foarte serioasă" pentru aproximativ 70%, iar pentru aproximativ 25% "reprezintă o problemă". Toate aceste probleme transmit tinerilor o nesiguranţă şi o dificultate enormă în a-şi planifica viitorul.

Fără îndoială, societatea are datoria de a reda tinerilor încrederea în viitor şi a da o "şansă" viitorului, oferind încredere tinerilor. Dar cum procesul este atât de greu, chiar imposibil în opinia unora, tinerii sunt cei care trebuie să îşi asume această caracteristică a vieţii lor: aceea de a construi viitorul chiar şi în alegerile cotidiene cele mai banale, nu doar spre binele propriu, ci spre binele tuturor. Aşa se înţelege că tinereţea nu este făcută pentru plăcere, ci pentru eroism şi că momentele potrivite pentru a acţiona nu trebuie aşteptate, ci trebuie create. Sună dramatic îndemnul lui Raul Follereau, apostolul leproşilor, dar este atât de realist: "Deveniţi cineva pentru a face ceva. Construiţi fericirea altora. Viitorul va avea chipul vostru. Lumea devine inumană: fiţi oameni!".

Pr. Felix Roca